Topul Politico al celor mai influenţi 28 de lideri din Europa este împărţit în trei categorii, şi anume oamenii de acțiune, visătorii şi perturbatorii.
Timp de două decenii, doi bărbați au luptat între ei pentru sufletul Poloniei, scrie Politico. De o parte a fost Donald Tusk, fostul prim-ministru și președinte al Consiliului European și actualul lider al opoziției centriste; iar de cealaltă parte, Jarosław Kaczyński, reprezentatul tradiționaliștilor, conservatorilor catolici și naționaliștilor și liderul Partidului Lege și Justiție (PiS). „Acum, după opt ani în care Kaczyński a fost la putere țara se află în pragul unei noi ere a lui Tusk, iar vântul schimbării bate din nou”, notează Politico.
„Reverberațiile revenirii lui Tusk vor fi resimțite în întreaga Europă. Relațiile polono-germane s-au prăbușit în timpul anilor în care PiS a fost la putere, pe fondul cererilor persistente ale Varșoviei ca Berlinul să plătească peste 1 000 de miliarde de euro reparații de război, invocate de fiecare dată când partidul de guvernământ avea nevoie de un impuls în sondaje. Relațiile Poloniei cu Franța au fost, de asemenea, tensionate, guvernul PiS reproșându-i președintelui Emmanuel Macron eforturile sale de apropiere de Kremlin […] Cu Tusk din nou la cârma Poloniei și făcând gesturi conciliante, aceste tensiuni s-ar atenua probabil, iar troica de securitate Polonia-Franța-Germania s-ar putea întoarce la treabă”, a scris Politico.
Cel mai influent visător
În capul listei visătorilor din topul Politico se află președintele ucrainean Volodimir Zelenski descris drept „alergătorul la maraton”.
„Winston Churchill. Martin Luther King Jr. Nelson Mandela. Din când în când, apare câte un lider care schimbă cursul istoriei, nu prin forța armatei sau prin puterea economiei, ci prin puterea cuvintelor sale. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski este un astfel de lider”, scrie Politico.
„2024 va fi un an plin de provocări […] Lumea este distrasă de o nouă aprindere a vechiului război din Orientul Mijlociu; ucrainenii sunt epuizați de doi ani de bătălii și se zbat să recupereze teritoriile în fața tocătorului de carne brutal a Rusiei; europenii de rând resimt o criză a costului vieții care amenință să le frâneze generozitatea față de ucrainenii care își dau viața pentru a ține la distanță forțele președintelui Vladimir Putin”, notează Politico.
Între timp, Zelenski se confruntă cu perspectiva unor alegeri în toiul războiului.
„Pentru a organiza un scrutin în timp de război, Zelenski – cu acordul parlamentului – ar trebui să modifice Constituția țării. Or, această perspectivă ridică întrebări majore cu privire la legitimitatea democratică: Majoritatea canalelor de televiziune din țară sunt puternic controlate de guvern, cenzura este foarte răspândită, milioane de ucraineni care au fugit din cauza războiului rămân în străinătate, iar zeci de mii de soldați ar vota în zonele de luptă. Și asta fără a se lua în considerare costul organizării și asigurării siguranței unui vot pe timp de război. Acestea sunt probleme uriașe, dacă nu imposibil de rezolvat – întrebarea este dacă Zelenski o poate scoate la capăt și cu ce costuri”, concluzionează Politico.
Top 3 al liderilor care preferă să acționeze
Clasamentul oamenilor de acțiune este deschis de premierul italian Giorgia Meloni descrisă drept „cameleonul” după ce și-a flexibilizat atitudinea față de UE, urmată de președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen și președintele francez Emmanuel Macron.
Perturbatorii
La categoria perturbatorilor, primul loc este ocupat de Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale din Rusia, numită de Politico „banchera lui Putin”.
„Elvira Nabiullina este tehnocratul de top care menține în funcțiune mașina de război a președintelui rus Vladimir Putin. În deceniul în care s-a aflat la cârma băncii centrale a Rusiei, politicile monetare extremiste ale Nabiullinei au salvat în mod repetat rubla și au menținut economia țării pe linia de plutire. Pe parcurs, banchera lui Putin, considerată cândva o influență moderatoare, iar acum facilitatorul său tăcut, a reușit să evite efectele unor sancțiuni occidentale fără precedent menite să secătuiască visteria Kremlinului, prelungind războiul din Ucraina”, scrie Politico.
În această categorie, premierul maghiar Viktor Orbán este pe locul al treilea pentru rolul său de cel care strică lucrurile pentru Bruxelles. În acest sens, are șansa de a intra în acest rol la modul intensiv în a doua jumătate a lui 2024 când Ungaria preia președinția rotativă a Consiliului European.
„Orbán ar face un joc periculos: După câte se pare, și-a pierdut partenerii de rele de la Varșovia, unde guvernul naționalist Lege și Justiție pare să fie pe punctul de a pierde puterea. Având în vedere că Polonia va fi probabil condusă în curând de fostul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, care s-a angajat să repare relația Varșoviei cu Bruxelles-ul, Orbán ar putea avea parte de o perioadă dificilă.
[…]Orbán va trebui să caute o altă alianță. Dacă va forma una cu slovacul Robert Fico sau dacă Geert Wilders va reuși să formeze o coaliție de guvernare în Olanda, Orbán ar putea încă ruina plăcerea pentru UE”, conchide Politico.
