Tot mai multe state UE trec de la încurajarea plăților cu cardul la revenirea la cash. În România se dezbat 3 proiecte de legi pe tema plafonării numerarului

Tot mai multe state UE trec de la încurajarea plăților cu cardul la revenirea la cash. În România se dezbat 3 proiecte de legi pe tema plafonării numerarului

Cresc inițiativele la nivelul statelor UE care vizează utilizarea banilor cash, a precizat vineri la o conferință de specialitate Alexandru Păunescu, directorul juridic al BNR.

Inițiative privind plățile cash

Acesta a dat exemplu Germaniei și a Danemarcei, care acordă accesului la numerar un rol extrem de important, potrivit Hotnews.

De asemenea, amenințările informatice fac destul de costisitoare acoperirea securității tranzacțiilor.

Acesta este motivul pentruc are banii cash – fie că sunt folosiți pentru a cumpăra lucruri, fie pentru a economisi – sunt esențiali.

„Plățile în numerar pot fi limitate de unele state pentru motive de interes public , dar fără să conducă la eliminarea numerarului”, spune șeful Juridicului din BNR.

În cazul Franței, plafonul pentru plățile cash efectuate de către consumator este de 1.000 euro.

Dacă se depășește acel plafon, se aplică o amendă de până la 5% din suma plătită peste plafon, care se împarte între consumator și respectivul comerciant care a acceptat plata.

În Slovacia, plafonul pentru plățile în numerar este de 5.000 euro, atât pentru plățile dintre comercianți, cât și pentru plățile de la consumatori către comercianți.

În ceea ce privește persoanele fizice, limita maximă este de 15.000 euro.

Există și țări fără astfel de plafoane. Spre exemplu, în Germania nu există o limită pentru plățile numerar, însă comercianții care acceptă plăți superioare valorii de 10.000 euro trebuie să identifice cumpărătorul respectiv. În cazul Irlandei, deși nu există plafoane stabilite la nivelul legislației, există unele limitări în practică, la nivel de comercianți.

Ce se întâmplă cu plățile cash în România

În România au existat 3 inițiative legislative recente care au vizat legea 70/2015, fie în sensul abrogării în integralitate, fie în sensul modificării plafoanelor în vigoare pentru operațiunile cu numerar. Aceste initiative mai ales cea cu privire la abrogarea Legii 70 ar putea fi plasată într-un context mai degrabă electoral.

În Senat așteaptă să fie discutate 3 inițiative legislative cu privire la soarta numerarului: cea mai recentă e cea depusă de AUR înainte de Crăciun. Proiectul are un aviz negativ din partea BNR, dar asta nu împiedică parcurgerea întregului proces legislativ.

Un alt proiect este depus de liberali, cu o lună înainte de proiectul AUR, care și el e avizat negativ de BNR, dar care își continuă parcursul legislativ.

În sfârșit, un al treilea demers aparține USR, fiind depus aproximativ simultan cu cel al social-democraților.

De menționat că nu s-a pus niciodată problema în România și niciun stat din cadrul Uniunii Europene de interzicere a plăților cu numerar, spune Păunescu.

Într-un raport publicat de BNR, instituția emitentă de monedă arată că deși numărul de ATM-uri per 100.000 locuitori este comparabil cu alte țări din regiune, specificul național (procentul ridicat al populației din mediul rural, care utilizează cu precădere numerar) impune o tranziție graduală către soluții digitale de plată, cu menținerea unei prezențe adecvate în teritoriu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *