PSD a luat în ultimul an o serie de decizii care avantajează PNL, iar uneori sunt chiar în dezavantajul social-democraților, totul în speranța ca după alegerile din 9 iunie liberalii să lase partidul lui Marcel Ciolacu să dea candidatul comun la prezidențiale.
În ultimul an, PSD a acționat ca un veritabil agent electoral al PNL și, în special, al conducerii asigurate de Nicolae Ciucă – Lucian Bode. Primul semnal a fost dat de scoaterea UDMR de la guvernare, unde, potrivit informațiilor Libertatea, insistența a venit dinspre liberali, care doreau Ministerul Dezvoltării, condus în Guvernul Ciucă de Cseke Attila, membru al Uniunii.
Apoi, într-un interviu pentru Prima TV, președintele UDMR Kelemen Hunor l-a indicat pe Klaus Iohannis ca artizan al scoaterii Uniunii de la guvernare, o mutare în avantajul PNL. „Probabil că Iohannis (n.r. – a luat decizia scoaterii UDMR de la guvernare), fiindcă liberalii fără Iohannis nu făceau niciun pas”, a afirmat Kelemen Hunor, citat de News.ro.
Următorul pas: comasarea
Tema comasării alegerilor a fost deschisă de liberali în 2023, la începutul primăverii. PNL insista pe argumentele de ordin economic, adică faptul că nu ar mai fi cheltuiți atâția bani pentru organizarea a patru runde de alegeri (chiar cinci, dacă va fi și turul doi la prezidențiale), însă nu sufla o vorbă despre marea lor problemă: liderii din teritoriu trag din greu la locale, pentru a-și asigura propriile funcții, iar la alte tipuri de alegeri nu mai turează motoarele.
În 2016, la locale liberalii obțineau aproximativ 31% (2,52 de milioane de voturi), pentru ca jumătate de an mai târziu să ia circa 20% la parlamentare (1,4 milioane la Camera Deputaților și 1,43 de milioane la Senat). În 2020, cu un PNL la guvernare, în mai puțin de trei luni liberalii au pierdut peste un milion de voturi (de la 2,66 de milioane de voturi la locale, la 1,49 de milioane de voturi la Cameră și 1,51 de milioane de voturi la Senat).
Lista comună maschează situația PNL
Nu doar că PSD a acceptat până la urmă comasarea alegerilor, dar cele două partide ale coaliției de guvernare merg cu listă comună, ceea ce înseamnă că nu poate fi văzută în mod transparent tracțiunea conducerii PNL în primul test electoral în această formulă. În PNL este un nucleu, deocamdată destul de firav, care numără zilele lui Ciucă și Bode în fruntea partidului, fiind nemulțumiți de subordonarea față de PSD. Un rezultat slab la europarlamentare, pe listă proprie (de altfel în noiembrie PNL anunța că va merge prin propriile forțe în alegeri), ar fi însemnat începutul unui conflict, și posibila plecare a celor doi din conducere.
Pe noua formulă, a unei liste comune la alegerile europarlamentare, împărțirea locurilor eligibile aduc un plus liberalilor, care în primii 17 candidați au șapte oameni care ar trebui să ajungă în Parlamentul European. În schimb, social-democrații au zece, deși raportul de forțe, conform sondajelor era mult în favoarea PSD.
„Trădarea” generoșilor
Social-democrații au fost generoși și la modul de repartizarea a locurilor pe listele de consilieri din București. Liberalii au una din cele mai slabe filiale din țară în București. Cu toate acestea, raportul este 1,5 consilieri PSD la 1 din PNL la Primăria Consiliului General al Municipiului București, susțin surse politice pentru Libertatea, însă situația se poate schimba până spre finalul lunii, când are loc depunerea candidaturilor. Un raport asemănător va fi la sectoarele 1 și 2, conduse de primari USR, iar la sectorul 5, unde acum primar e Cristian Popescu Piedone, raportul e de 1 la 1. În sectoarele conduse de reprezentanți ai PSD sau considerați social-democrați (3 și 4), raportul e de 2 la 1 în favoarea PSD, iar situația inversă e la sectorul 6.
PSD vrea președinte după 20 de ani
Conform informațiilor obținute de Libertatea, toate mutările conducerii PSD au un singur scop: să solicite după alegerile europarlamentare susținerea unui candidat social-democrat comun cu liberalii la prezidențiale, iar acesta să fie, cel mai probabil, Marcel Ciolacu. În cazul în care partidele ar fi mers separat la europarlamentare, principala temere a PSD era că nu va avea cu cine să dialogheze după 9 iunie, când liberalii, care conform sondajelor s-ar fi dus sub 20%, ar fi fost mai degrabă interesați de luptele interne pentru putere decât de un proiect alături de social-democrați.
Pentru PSD câștigarea funcției de președinte al României este un obiectiv esențial, în condițiile în care nu a mai avut un reprezentant în fruntea statului din 2004, când i-a expirat mandatul lui Ion Iliescu. Rând pe rând, în competiție au eșuat Mircea Geoană, Victor Ponta și Viorica Dăncilă.
Alegerile din 9 iunie vor fi cele vor da nu doar tabloul general al modului cum este receptată de public coaliția dintre PSD și PNL, dar va fi și semnalul dat cu precădere pentru organizațiile PNL din Ardeal (dominate de vechii lideri PDL) că vor fi nevoite fie să accepte coabitarea cu social-democrații, fie să producă o ruptură pentru ca liberalii să meargă singuri la prezidențiale și parlamentare.
