Începând cu 11 martie 2024, creştinii ortodocşi intră în Săptămâna Albă sau ”Săptămâna brânzei”. În aceasta săptămână, care precede Postul Paștelui, nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri este dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. Vezi ce tradiții și obiceiuri se repectă în Săptămâna Albă 2024 şi ce nu este bine să faci!
Ce este săptămâna albă
Înainte de începerea Postului Mare sau „al Păresimilor”, Biserica a rânduit o perioadă de trecere numită în popor săptămâna albă, a brânzei ori a untului, potrivit doxologia.ro.
În această perioadă nu se mai consumă carne (a nu se confunda cu harți, care desemnează zilele de dezlegare a postului), iar în zilele de miercuri și vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte.
În Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, când se amintește Izgonirea lui Adam din Rai, pe 10 martie 2024, se face primul pas important către Postul Sfintelor Sărbători de Paști. Cu slujba Vecerniei, Biserica Ortodoxă intră în Săptămâna Albă.
Se lasă sec de carne pentru ca, în următoarele 7 zile, să primim dezlegare la lactate, brânzeturi, ouă, dar și la pește. Această perioadă mai e cunoscută în popor drept Săptămâna Nebunilor. Se spune că nu e o perioadă bună pentru cununii, nici pentru înmormântări. Cum aceste zile sunt ultimele dinaintea Postului în care se mai pot oficia căsătorii, oamenii obișnuiau să spună că numai nebunii, urâții și proștii fac nunți acum, de unde și denumirea de Săptămâna Nebunilor.
E vremea pregătirii trupului pentru Postul Mare, în care se face o trecere lentă de la mâncarea de dulce la cea de post.
În zilele de miercuri şi vineri din „Săptămână Albă” nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie, cele doua zile sunt aliturgice. În Sâmbăta lăsatului sec de brânza, Biserica îi pomeneşte pe toţi bărbaţii şi femeile care au fost „luminaţi prin postire”. Aceasta zi este numita „a asceţilor”.
Săptămâna albă se încheie pe 17 martie, zi numită şi Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, când este Lăsatul secului de brânză. I se mai spune Duminica Iertării, deoarece vecinii, rudele, cunoscuţii se vizitează şi îşi cer iertare unii de la alţii, ca să intre curaţi în Post.
Postul Paştelui 2024 începe luni, 18 martie şi durează până în ajunul Paştelui, sărbătorit în acest an, la 5 mai.
Zilele din Săptămâna Albă, tradiţiile şi obiceiurile lor
Zilele acestei săptămâni au și ele denumiri corespunzătoare. Prima zi este Lunea albă, cunoscută și ca Lunea burdufului, pentru că atunci se taie burduful de brânză.
În Marțea albă, e bine să se mănânce brânză. Nu se spală rufe și nu se face baie, fiindcă albește părul.
În Miercurea albă este dezlegare la lactate și pește. Nici în această zi nu e bine să te speli pe cap, ca să nu încărunțești de timpuriu.
În Joia nepomenită sau Joia necurată, femeile spală cămășile, ca să fie albe peste an, dar nu torc, ca să nu le fie în primejdie bărbații, duși cu treburi la pădure. Se mai numește și Joia furnicilor, pentru că femeile aduc ofrande acestor insecte. Se face o turtă din făină sau din mălai, care se unge cu unt sau cu brânză și se așază pe un mușuroi, pentru ca insectele să aibă ce mânca și să nu facă pagube în timpul verii.
Urmează prima din cele 12 vineri scumpe de peste an, care se marchează înaintea fiecărui praznic. Se țin cu post și rugăciune, mâncând numai seara, pentru binele casei și pentru curățirea sufletului. În unele sate, sunt ținute îndeosebi de tineret, pentru a avea noroc la căsnicie.
În Sâmbăta albă se fac plăcinte, care se dau de pomană. Bărbații nu lucrează, fiind în primejdie de căzături, iar femeile nu cos și nu spală cămăși bărbătești. Se împart colăcei, colivă cu lumânări mici și plăcinte, pentru ca cei ce le dau de pomană să aibă ce mânca pe lumea cealaltă. Fetele aduc câte un ulcior de apă de la izvorul cel mai rece și dau de pomană ca să aibă izvor în cealaltă lume.
Se mai spune că în Săptămâna albă nu se toarce, ca să nu se facă peste an viermi în fructe. De asemenea, ca să nu-ți albească părul și să nu orbești, nu e bine să te speli pe față și pe cap, decât dacă pui în albie o bucățică de brânză.
Săptămâna nebunilor se încheie cu duminica de lăsatul secului de brânză, ultima zi de petrecere înaintea postului Sfintelor Paști.
Ce gătim în Săptămâna Albă! În ultima săptămână înainte de Postul Paştelui se mănâncă fără carne
