„Vom fi gata să invităm Ucraina [să se alăture alianței] când aliații vor fi de acord și condițiile vor fi îndeplinite”, se arată în comunicat.
Aceștia „au confirmat încă o dată că Ucraina va deveni membră a NATO” și au fost de acord:
eliminarea cerinței de a furniza un „Plan de acțiune de membru” în alianță pentru a accelera procedura de aderare la bloc;să adopte un program de asistență multianual pentru a accelera tranziția forțelor armate ucrainene de la standardele epocii sovietice la standardele NATO și pentru a ajuta la reconstruirea sectorului ucrainean de securitate și apărare;crearea unui Consiliu NATO-Ucraina, a cărui primă ședință va avea loc miercuri la Vilnius, cu participarea președintelui Volodymyr Zelensky.
Fraza despre necesitatea îndeplinirii unor condiții suplimentare (la Kiev s-au familiarizat cu proiectul de comunicat) și lipsa unor termene specifice pentru admiterea Ucrainei în NATO au provocat nemulțumirea lui Zelenski. „Apreciem aliații noștri, dar și Ucraina merită respect”, a scris el pe Twitter . – Este fără precedent și absurd când nu este stabilit nici un interval de timp pentru invitația sau aderarea Ucrainei. Și, în același timp, se adaugă cuvinte vagi despre „condiții” chiar și pentru invitația în Ucraina.
Dar o promisiune prea specifică de admitere a Ucrainei în NATO, potrivit unor membri ai blocului, le va limita libertatea de manevră în viitoarele negocieri cu Kremlinul privind un acord de pace, a declarat un oficial al alianței pentru Bloomberg.
NATO a răspuns nemulțumirii lui Zelenski cu privire la „condițiile” pentru adoptarea Ucrainei
Amenințarea pe care Rusia o reprezintă Europa a forțat NATO să adopte „cele mai ambițioase planuri de apărare de la sfârșitul Războiului Rece”. Pentru a contracara cele două amenințări principale, Rusia și terorismul, cei 300.000 de soldați ai alianței din Europa vor fi în alertă maximă. Aceasta include „forțe aeriene și maritime semnificative”.
Pentru a răspunde acestor nevoi, membrii blocului promit să investească cel puțin 2% din PIB în apărare. Până acum, 11 țări din 31 au atins sau au depășit această țintă, însă bugetele militare ale țărilor europene și ale Canadei au crescut cu 8,3% în termeni reali în 2023, cel mai semnificativ salt din ultimele decenii, se arată în comunicat.
Prin declanșarea războiului din Ucraina, Vladimir Putin a vrut să elimine ceea ce el a numit amenințarea reprezentată de NATO pentru Rusia. În ultimatumul pe care Moscova l-a prezentat țărilor occidentale la sfârșitul anului 2021, a cerut chiar ca infrastructura alianței să fie returnată la granițele din 1997. Dar în aproape un an și jumătate de ostilități, totul s-a dovedit exact invers. Finlanda, anterior neutră, a aderat la NATO, care a dublat granița blocului cu Rusia, iar înainte de summitul de la Vilnius, Suedia a primit aprobarea pentru aderare.
Ucraina se reînarma în conformitate cu standardele NATO, primind arme moderne de la aliații săi occidentali, în timp ce Rusia a pierdut 11.091 de echipamente militare pe câmpul de luptă, potrivit Oryx. Aproximativ 50.000 de ruși, conform estimărilor mass-media, au murit în război.
