UE ia măsuri pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor. „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei”. Ce se întâmplă la București

UE ia măsuri pentru a proteja independența editorială și siguranța jurnaliștilor. „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei”. Ce se întâmplă la București

Noua lege, adoptată de Comisia Europeană, a fost votată săptămâna aceasta în Parlamentul European. Scopul documentului este de a asigura pluralismul mass-media și de a bloca interferențele politice sau comerciale în conținutul editorial. Aceeași Comisie Europeană a reacționat miercuri la situația din România, acolo unde redactorul-șef al Gazetei Sporturilor a fost îndepărtat din funcție de managementul Ringier după ce a reclamat tentative de amestec în editorial din partea comercialului.

Actul european privind libertatea presei a fost adoptat marți, 3 octombrie, de Parlamentul European și urmează să devină legislație comunitară după ce primește și aprobarea Consiliului Uniunii Europene. 

Prin acest document, Parlamentul European dorește să oblige statele membre să asigure pluralitatea și independența mass-media în fața interferențelor politice, economice sau private.

Actul european privind libertatea presei interzice orice formă de ingerință în deciziile editoriale și îi protejează pe jurnaliști de presiunile externe, cum ar fi obligarea acestora de a-și dezvălui sursele, accesarea conținutului criptat de pe dispozitivele lor sau spionarea lor cu tehnologie specifică. 

Folosirea programelor de spionaj poate fi justificată doar ca „ultimă instanță” și doar cu mandat judecătoresc, dat de o instanță independentă, cu scopul de investiga infracțiuni grave, cum ar fi terorismul ori traficul de persoane, susțin deputații europeni. 

„Presa nu este «o afacere oarecare»”

„Nu trebuie să închidem ochii la starea îngrijorătoare a libertății presei în întreaga lume și în Europa”, a declarat raportorul Sabine Verheyen (parlamentar european din Germania) înainte de vot. „Presa nu este «o afacere oarecare». Dincolo de dimensiunea sa economică, contribuie la educație, la dezvoltarea culturală și la incluziunea în societate, protejând drepturi fundamentale, precum libertatea de exprimare și accesul la informație. Prin acest proiect de lege, atingem o etapă legislativă importantă pentru a ne proteja democrațiile”, a continuat Verheyen.

Noua propunere legislativă dorește să înființeze Comisia Europeană pentru Servicii Media, un nou organism care să fie independent de Comisia Europeană, atât legal, cât și funcțional. Comisia Europeană pentru Servicii Media va fi formată din autoritățile naționale în domeniu și ar trebui să lucreze și cu ajutorul unui „grup de experți” independent, care să reprezinte mass-media și societatea civilă. 

Instituțiile de presă să arate câți bani primesc de la stat

Alte prevederi care au scopul de a întări mass-media în statele europene sunt: 

obligativitatea instituțiilor de presă de a publica transparent informații privind proprietarii.
obligativitatea mass-media să raporteze fondurile primite din publicitatea de stat, precum și sprijinul financiar oferit de stat; această prevedere include și finanțarea primită din țări din afara Uniunii Europene.
pentru ca mass-media să nu devină dependente de publicitatea de stat, parlamentarii europeni propun ca o instituție de presă să nu primească mai mult de 15% din bugetul de publicitate alocat de o autoritate în statul respectiv. 
statele trebuie să ofere instituțiilor de presă publice o finanțare adecvată, durabilă și previzibilă. 

În pandemie, în 2020, Ringier România a publicat transparent, pe site, care a fost suma primită de la Guvern pentru campania „Poartă mască”.

Actul european privind libertatea presei a fost inițiat și adoptat de Comisia Europeană în septembrie 2022. Proiectul legislativ a fost prezentat pentru prima oară de președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, în discursul său din 2021 privind Starea Uniunii. 

Vicepreședinta Comisiei Europene, Věra Jourová, a declarat că „este deja timpul să acționăm”. „Am văzut în ultimii ani diferite forme de presiune asupra presei. Trebuie să stabilim principii clare: niciun jurnalist nu trebuie spionat din cauza meseriei lui; nicio instituție publică de presă nu ar trebui transformată într-un canal de propagandă”, a adăugat Jourová, comisar european pentru Valori și Transparență.

Comisia Europeană anunță că „urmărim dezbaterile din România”

Actul european privind libertatea presei a fost votat chiar în ziua în care redactorul-șef al Gazetei Sporturilor, Cătălin Țepelin, era concediat de managementul Ringier, după ce a refuzat să amestece editorialul cu comercialul prin transmiterea în avans a articolelor despre jocurile de noroc. 

Ca urmare, peste 90 de jurnaliști ai GSP și Libertatea au protestat printr-o scrisoare deschisă către public, cerând conducerii elvețiene să garanteze independența editorială și să respecte principiile unei prese libere. 

Comisia Europeană s-a alăturat instituțiilor de presă și societății civile care a transmis mesaje de solidarizare cu jurnaliștii GSP și Libertatea. „Am văzut relatările media și urmărim dezbaterile pe această temă din România. Dorim să reamintim poziția noastră generală conform căreia mass-media trebuie să își poată desfășura activitatea în mod liber și independent oriunde în Uniunea Europeană – acest principiu stă la baza libertății presei”, a transmis miercuri, 4 octombrie, forul executiv al Uniunii Europene. 

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *