Un cameraman care lucra pentru serviciul în limba rusă al canalului german de televiziune Deutsche Welle a fost rănit sâmbătă, 22 iulie, într-un atac al rușilor efectuat cu bombe cu dispersie în orașul Drujkivka din regiunea Donețk, situat la aproximativ 23 de kilometri de linia frontului, scriu The Guardian și The Kyiv Independent.
Evghen Cilko, care realiza împreună cu o echipă a Deutsche Welle (DW) un reportaj în partea controlată de armata ucraineană, a fost rănit “de schijele submuniţiilor ruseşti”, a anunţat canalul german de televiziune.
⚡️ Deutsche Welle cameraman Yevhen Shilko was wounded by Russian cluster munitions in Druzhkivka, Donetsk region Deutsche Welle reports that one Ukrainian military officer was killed in the attack and several others were seriously injured. Shilko’s condition is stable, he is in… https://t.co/4HREgB70RY pic.twitter.com/c0Agh8l8I8
— NEXTA (@nexta_tv) July 22, 2023
Conform DW, un soldat ucrainean a fost ucis și alte câteva persoane au fost grav rănite în urma atacului. Cilko a fost transportat la spital, dar se află în stare gravă.
Alţi doi membri ai echipei DW, un jurnalist şi un consilier de securitate, au scăpat teferi. Această echipă realiza acolo un reportaj despre o bază de instrucţie a armatei ucrainene în regiunea estică Doneţk. “Ţinta atacului a fost probabil terenul de instrucţie ucrainean”, menţionează Deutsche Welle, potrivit Agerpres.
Anterior în cursul zilei de sâmbătă, Ministerul rus al Apărării a anunțat că un corespondent de război al agenției ruse de stat de știri RIA Novosti a fost ucis și că alți trei jurnaliști ruși au fost răniți în urma unor bombardamente efectuate în apropierea liniei de front din sud-estul Ucrainei, în regiunea Zaporojie. Ministerul condus de Șoigu a afirmat că Ucraina a folosit muniții cu dispersie în acest incident, dar nu a furnizat dovezi în sprijinul acestei acuzații.
Eficiente în special în atacurile asupra trupelor aflate în tranşee, muinițiile cu dispersie (sau cu fragmentaţie), despre care cele două părți susţin că ar fi fost folosite în aceste atacuri, explodează în aer deasupra unei ţinte, eliberând pe o arie extinsă zeci de submuniţii asemănătoare grenadelor.
Preşedintele american Joe Biden a anunţat în urmă cu două săptămâni că a aprobat furnizarea de muniţii cu dispersie Ucrainei, motivând că armata ucraineană se află în criză de obuze obişnuite de calibrul 155 mm şi nici armata americană nu mai are în stoc multe obuze de acest fel.
În replică, ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat că armata rusă va fi nevoită să recurgă la metode de atac “similare”, asigurând că are în stoc suficiente muniţii de acest fel.
Dar chiar şi înaintea anunţului SUA despre trimiterea unor muniţii cu dispersie în Ucraina atât trupele ruse, cât şi cele ucrainene au folosit astfel de bombe în războiul declanşat anul trecut de Moscova.
Peste 120 de țări au semnat în 2010 o convenție care interzice utilizarea munițiilor cu dispersie din cauza impactului mortal al acestora. Ucraina, SUA și Rusia nu se numără printre semnatarii convenției.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul din Ucraina
