Conservatorii sunt favoriții sondajelor pentru scrutinul legislativ de duminică și ar putea aduce cu ei la guvernare un partid al dreptei naționaliste radicale – pentru prima dată în ultimele generații. Dar dezbaterea electorală a fost atât de aprinsă, iar țara atât de polarizată, încât unii analiști avertizează că lupta va fi foarte strânsă, scriu El Pais, BBC și Al Jazeera.
Spaniolii merg duminică la urne, într-un scrutin legislativ anticipat, pentru a decide dacă vor menține la putere guvernul minoritar condus de premierul socialist Pedro Sanchez sau dacă vor acorda mandatul principalei grupări de dreapta a țării, Partidul Popular (PP).
În aproape toate sondajele de opinie, conservatorii PP sunt favoriți la victorie.
O analiză a cotidianului spaniol El Pais sugerează că ei vor avea aproximativ 142 de locuri în parlament, urmați de Partidul Socialist al premierului (PSOE) cu 108 locuri, de gruparea de extremă dreapta Vox cu 35 de locuri și de coaliția stângii radicale, Sumar, cu 34 de locuri.
Alte 31 de mandate ar urma să fie câștigate de celelalte partide mai mici.
Dar pentru a obține o majoritate în parlamentul cu 350 de locuri, PP va trebui să se bazeze cel mai probabil pe o coaliție cu Vox – gruparea care s-a remarcat prin discursul agresiv anti-migrație, atacurile la adresa feminismului, a comunității LGBT, naționalismul sub sloganul „Să facem Spania mare din nou” și nu numai.
Ce spun sondajele de opinie din Spania. Sursa: El Pais
Vox ar deveni astfel primul partid naționalist de dreapta dură care ar ajunge la putere la Madrid, de la moartea dictatorului fascist Francisco Franco, în 1975, și până în prezent.
Alegerile spaniole se înscriu de altfel în contextul european care a văzut o ascensiune a mișcărilor naționaliste autoritare și a altor mișcări de extremă dreapta, din Italia până în Finlanda și Ungaria.
Unii comentatori au avertizat totuși că, până la aflarea rezultatelor, nu ar trebui să tragem concluzii pripite.
Decizia lui Sanchez de a convoca alegeri anticipate a fost atacată de liderul PP, Alberto Nunez Feijoo, care a susținut că temperaturile ridicate din Spania din iulie și planurile de vacanță ale alegătorilor ar putea reduce prezența la vot.
„Partidele conservatoare aproape că anunțaseră că vor câștiga confortabil alegerile”, a declarat pentru Al Jazeera Manuel Lopez, profesor de istorie la Open University din Spania.
„Dar acest tip de critici sugerează că se confruntă cu o bătălie mai dificilă decât se așteptau pentru a-și asigura o majoritate. Prin urmare, devin nervoși”, a spus el.
Cine sunt protagoniștii alegerilor
Aliat cu coaliția stângii radicale Unidas Podemos, Sanchez și PSOE au format un guvern minoritar din ianuarie 2020.
Confruntat cu o înfrângere severe în alegerile regionale și luna mai, premierul a devansat legislativele de pentru luna iulie, în parte în speranța că rezultatul slab al socialiștilor va galvaniza alegătorii cu înclinații progresiste.
Convocarea alegerilor anticipate l-a mai ajutat să bifeze un obiectiv. Aliații săi de extremă-stânga au pus capăt brusc luptelor interne și cei mai mulți au ales să facă parte din noul bloc de stânga Sumar, în vederea alegerilor. Inclusiv Podemos, aflat în scădere evidentă de susținere.
Premierul spaniol Pedro Sanchez. Foto: Hepta
Guvernul lui Sanchez, spun analiștii, a asigurat o relativă stabilitate a economiei spaniole, în ciuda pandemiei COVID și a războiului din Ucraina.
Aliații premierului spun că cifrele privind ocuparea forței de muncă au crescut, că Spania are una dintre cele mai scăzute rate ale inflației din Europa și că guvernul a obținut de la UE permisiunea de a impune un preț mai mic pentru gazul folosit la producerea de energie electrică.
Socialiștii au adoptat, de asemenea, noi legi cheie care reglementează reforma muncii, salariul minim, drepturile la avort și eutanasie, precum și prima lege din țară care protejează drepturile comunității LGBTQ+.
Principalul rival al lui Sanchez, șeful PP, este însă în prezent favoritul sondajelor pentru postul de premier. Lider național al PP din aprilie 2022, Nunez Feijoo a reușit să conducă partidul spre o revenire spectaculoasă, după rezultatele dezastruoase obținute în alegerile din 2019.
Alianța cu extrema-dreaptă este una foarte posibilă – recentele acorduri ale PP cu Vox în regiuni-cheie precum Balearele, Valencia și Extremadura sunt dovada. În același timp însă, acestea au erodat imaginea de moderat a lui Nunez Feijoo.
Sanchez știe că poate conta pe sprijinul blocului de stânga Sumar, condus de ministra Muncii, Yolanda Diaz.
Sumar a făcut campanie încercând să atragă votul tinerilor, promițând o finanțare de 20.000 de euro pentru a-i ajuta pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 23 de ani să își înceapă viața.
Diaz este o politiciană populară, care a contribuit la creșterea salariului minim spaniol la 1.259 de euro și a eliminat legi nepopulare din domeniu muncii.
De asemenea, ea a reușit în mod remarcabil să unească scena politică spaniolă de extremă-stânga, anterior foarte fragmentată, în ciuda rezervelor Podemos, cel mai mare partid anti-austeritate din țară, și este unul dintre cei mai apreciați politicieni din țară.
De partea cealaltă, liderul Vox, Santiago Abascal, nu a făcut niciodată un secret din entuziasmul partidului său pentru o reducere drastică a puterii guvernamentale în regiuni și din poziția sa dură împotriva migrației.
La începutul campaniei, atunci când Vox a afișat pe o clădire din Madrid un poster gigantic în care apărea o mână ce arunca la coș simbolurile reprezentând feminismul, comunismul, comunitatea LGBTQ+ și independența Cataloniei, Vox și-a clarificat atitudinea dură în aceste chestiuni.
<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”es” dir=”ltr”>Vox despliega una lona en Madrid contra contra el feminismo, independentismo, el lobby LGTBIQ+ y la Agenda 2030. <a href=”https://t.co/PKNlFQfcQ3″>pic.twitter.com/PKNlFQfcQ3</a></p>— Wall Street Wolverine (@wallstwolverine) <a href=”https://twitter.com/wallstwolverine/status/1670427043312312320?ref_src=twsrc%5Etfw”>June 18, 2023</a></blockquote> <script async src=”https://platform.twitter.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>
Abascal consideră că politicile partidului său oferă o ruptură radicală de la strategiile politice călduțe anterioare.
Ascensiunea Vox este parțial explicată de consolidarea unei noi clase de naționaliști și ultranaționaliști care căutau o casă politică, pe fondul reacției la mișcările separatiste din Catalonia și regiunea bască.
De asemenea, Vox a luat avânt pe fondul unei creșteri a migrației din țările din Orientul Mijlociu și Africa, în urma conflictelor din aceste regiuni.
În plus, experții leagă ascensiunea Vox de anxietățile economice pe care le au unii spanioli.
„Există probleme legate de costul vieții, teama de a fi lăsat în urmă de transformările tehnologice și digitale, schimbările din economie și din forța de muncă”, a explicat Jörn Fleck, expert la think-tank-ul Atlantic Council.
Vox promite că poate rezolva aceste probleme, oferind alegătorilor un mesaj de tipul „Spania pe primul loc” și promițând să investească în industrii precum sectorul agricol al țării.
Un jucător semnificativ anterior care va lipsi de la alegerile generale din 2023 va fi partidul Ciudadanos, favorabil mediului de afaceri, abandonat în masă de către alegătorii săi în favoarea PP începând cu 2019.
Întrucât Ciudadanos a ales să nu candideze la alegerile generale, se așteaptă ca PP să acapareze toate cele locuri parlamentare deținute în prezent – zece la număr.
Consimțământ sexual, naționalism și economie
Având în vedere succesul relativ al lui Sanchez în domenii care favorizează în mod tradițional partidele de dreapta, cum ar fi economia, Nunez Feijoo și-a axat multe dintre atacurile sale pe stilul de guvernare al premierului scrie Al Jazeera.
PP a susținut de asemenea că Sanchez este prea dependent de separatiștii catalani și basci. „Nu se poate ca minoritățile să guverneze în Spania”, a declarat recent Nunez Feijoo reporterilor.
Naționalismul a fost, de altfel, o temă fierbinte, scrie și BBC. PP și Vox l-au catalogat pe Sanchez drept „trădător” pentru că i-a grațiat pe liderii catalani pro-independență încarcerați și pentru că a retrogradat infracțiunea de secesiune.
O tactică extrem de eficientă a dreptei a constat în atacarea premierului pentru că s-a bazat pe separatiști, pentru a trece reformele cheie prin parlament.
Președintele Partidului Popular spaniol Alberto Nunez Feijoo. Foto: Hepta
El a fost denunțat pentru pactul său cu partidul separatist basc Bildu, condus de Arnaldo Otegi, omul încarcerat pentru crime comise de grupul militant Eta.
Sloganul „Que te vote Txapote”, care înseamnă „Lasă-l pe Txapote să voteze pentru tine”, se referă la un alt militant Eta, care a comis o serie de atacuri teroriste mortale.
Drepturile comunității LGBT au devenit și ele teme de campanie proeminente în perioada premergătoare a alegerilor. PP și Vox au criticat vehement legea care facilitează schimbarea sexului.
Critici dinspre dreapta au țintit de asemenea legile care au ridicat restricțiile impuse avortului, Vox promițând că va abroga aceste legi.
De asemenea, partidele de dreapta au atacat legea „Doar da înseamnă da” privind consimțământul sexual.
Aceasta a fost adoptată abia în august anul trecut, dar a introdus o lacună care a redus pedeapsa cu închisoarea pentru peste 1.000 de violatori condamnați. Sanchez a fost nevoit să își ceară scuze și să aducă modificări.
Însăși existența violenței de gen a fost pusă la îndoială de unii oficiali ai partidului Vox, ceea ce a provocat tensiuni cu potențialii lor parteneri conservatori.
În timp ce Spania se confruntă cu o agravare a secetei și a valurilor de căldură, majoritatea partidelor au introdus în programul lor măsuri de combatere a schimbărilor climatice. Programul electoral al Vox nu menționează însă această problemă, liderul partidului fiind de altfel un sceptic al schimbărilor climatice.
Cea mai mare problemă pentru majoritatea alegătorilor rămâne economia, chiar dacă o mare parte din campanie s-a concentrat pe alte aspecte.
Spania se bucură de o perioadă de creștere economică, iar inflația a încetinit la sub 2% în iunie, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Europa.
Dar cifrele sumbre privind șomajul au oferit opoziției o pârghie de atac . În luna mai, Spania avea cea mai mare rată a șomajului (12,7%) dintre toate țările UE.
Dezbateri aprinse
Tot mai mulți spanioli de stânga au trimis în ultimele zile mesaje către cunoscuții lor, îndemnându-i să voteze – în ciuda căldurii și a vacanțelor – pentru a-i „opri pe fasciști”.
Între timp, dreapta politică a spus la rândul său că alegătorii au de ales: Pedro Sanchez sau Spania, insinuând că sub un alt guvern condus de actualul premier socialist, țara se va prăbuși.
Retorica din acest sezon electoral a fost toxică, alegătorii devenind din ce în ce mai polarizați, scrie BBC.
Lidera Sumar, Yolanda Diaz. Foto: Hepta
Este o luptă pentru valori, tradiții și despre ce ar trebui să însemne să fii spaniol în 2023. Acest tip de dezbatere identitară aprinsă nu este specific Spaniei. A fost și este vizibil în Italia, Franța, Brazilia și evident în SUA.
Dar Spania era deja divizată. A fost de la războiul civil din anii 1930 și în timpul următoarele patru decenii de dictatură sub conducerea generalului Franco. Până în prezent, aici nu a existat niciodată o dezbatere deschisă despre victime și agresori. Ia vechile răni se agravează, scrie BBC.
„Coaliția de centru-dreapta, a dreptei dure, reprezintă o întoarcere în trecut, la neofrancism”, a declarat Ximo Puig, fostul președinte de centru-stânga al regiunii Valencia.
„Valorile liberale, cum ar fi căsătoria gay – Spania a fost una dintre primele țări europene care a legalizat-o – sau libertatea oamenilor de a-și decide sexul – toate acestea sunt în pericol”, a spus el.
Puig a pierdut însă șefia regiunii Valencia în această săptămână, după ce un nou guvern din Valencia format din Partidul Popular și Vox a fost învestit, în urma recentelor alegeri regionale. Multe persoane din Spania consideră că regiunea reprezintă un precedent pentru întreaga țară.
Vicepreședintele Valenciei este acum un toreador pensionat de la Vox, Vicente Barrera. El este, de asemenea, un apologet al regimului Franco, scrie BBC.
Într-o discuție cu BBC, Paco, un alegător Vox și-a oferit propria viziune privind poziția partidului.
“Vox apără valorile familiei și alte tradiții, inclusiv luptele cu tauri”, a spus el. „Stânga ne numește antidemocratici, dar ei sunt cei care nu respectă democrația. Ei vor ca noi să nu existăm”, a spus omul.
Toate aceste dezbateri aprige fac parte din ceea ce mulți comentatori spanioli au catalogat drept „fotbalizarea” actuală a politicii. Dar acest lucru riscă să trivializeze sentimentele pe care mulți spanioli le au în legătură cu valorile în care cred, scrie BBC.
