Scenariul unui război regional este real, au avertizat comentatorii, în vreme ce unii analiști iau în calcul și un posibil calcul politic al liderului venezuelean, Nicolas Maduro, care ar putea folosi referendumul pentru a-și pregăti campania pentru alegerile de anul viitor, scriu Associated Press și AFP.
Venezuelenii votează duminică într-un referendum consultativ pentru a decide pe tema unei posibile confiscări a unei mari porțiuni din Guyana vecină, regimul de la Caracas argumentând că teritoriul a fost furat atunci când granița a fost trasată, în urmă cu mai bine de un secol.
Guyana consideră că referendumul este un pas spre anexare, iar votul îi neliniștește pe locuitorii săi, scrie Associated Press.
Consultarea îi întreabă pe venezueleni dacă sunt de acord cu înființarea unui stat pe teritoriul disputat, cunoscut sub numele de Essequibo, prin acordarea cetățeniei venezuelene actualilor și viitorilor locuitori din zonă, și respingerea jurisdicției ONU, care a început o procedură pentru a soluționa dezacordul dintre cele două țări sud-americane.
Regiunea Essequibo (maro deschis), revendicată de Venezuela, conține două treimi din teritoriul actual al Guyanei. Apele teritoriale aferente sunt cruciale. Sursa: Financial Times
Curtea Internațională de Justiție a ordonat vineri Venezuelei să nu întreprindă nicio acțiune care ar putea modifica controlul Guyanei asupra Essequibo, dar judecătorii nu au interzis în mod specific oficialilor să desfășoare referendumul de duminică. Guyana ceruse instanței să ordone Venezuelei să oprească, cel puțin parțial, votul.
Implicațiile juridice și practice ale referendumului rămân neclare. Dar, în comentariile care explicau verdictul de vineri, președinta curții internaționale, Joan E. Donoghue, a spus că declarațiile guvernului venezuelean sugerează că acesta „ia măsuri în vederea dobândirii controlului asupra teritoriului în litigiu și a administrării acestuia”.
„Mai mult, oficialii militari venezueleni au anunțat că Venezuela ia măsuri concrete pentru a construi o pistă de aterizare care să servească drept punct de sprijin logistic pentru dezvoltarea integrală a Essequibo”, a spus ea.
Teritoriul de 159.500 de kilometri pătrați reprezintă două treimi din Guyana și se învecinează, de asemenea, cu Brazilia, care a anunțat la începutul acestei săptămâni că și-a „intensificat acțiunile de apărare” și și-a sporit prezența militară în regiune.
Venezuela și-a sporit prezența militară în apropierea graniței, iar Guyana a evocat posibilitatea de a permite înființarea unor baze militare străine în zonă.
Este posibil ca această dispută să se transforme în război? „Este un scenariu”, a declarat pentru AFP Josmar Fernandez, o expertă venezueleană în rezolvarea conflictelor. „Când se vorbește de teritoriu, se vorbește și de sentimentul naționalist”, a spus ea.
Un teritoriul bogat în petrol
Essequibo este bogat în resurse minerale. De asemenea, oferă acces la o zonă a Atlanticului în care a fost descoperit petrol în cantități comerciale în 2015.
În luna octombrie a acestui an, compania americană Exxon – care conduce un consorțiu ce produce petrol în țara sud-americană – a făcut o altă descoperire în apele revendicate de Venezuela. Licitațiile de foraj au fost atribuite unor companii precum Exxon, grupul francez Total și compania locală Sispro.
Petrolul transformă economia Guyanei, care a crescut cu 62% anul trecut, potrivit FMI, și se estimează că va crește cu încă 37% în acest an. Cu rezerve de aproximativ 11 miliarde de barili și o populație de doar 800.000 de locuitori, țara are cea mai mare cantitate de petrol pe cap de locuitor din lume.
Între timp, Venezuela are cele mai mari rezerve de petrol dovedite din lume, iar în perioada de glorie de la începutul secolului pompa aproximativ 3 milioane de barili pe zi.
Managementul defectuos, corupția și sancțiunile au dus însă la prăbușirea producției.
Ce vrea Venezuela
Oficialii de la Caracas au considerat întotdeauna Essequibo ca fiind un teritoriu venezuelean, deoarece regiunea se afla în interiorul granițelor sale în timpul perioadei coloniale spaniole, și a contestat mult timp granița decisă de arbitrii internaționali în 1899, când Guyana era încă o colonie britanică.
Această graniță a fost decisă de arbitri din Marea Britanie, Rusia și Statele Unite. SUA au reprezentat Venezuela în cadrul comisiei, în parte pentru că guvernul venezuelean a rupt relațiile diplomatice cu Marea Britanie.
Oficialii venezueleni au denunțat în mod repetat decizia și susțin că un acord din 1966 pentru rezolvarea disputei a anulat efectiv arbitrajul inițial.
Guyana, singura țară vorbitoare de limbă engleză din America de Sud, susține că acordul inițial este legal și obligatoriu și a cerut Curții Internaționale de Justiție în 2018 să se pronunțe în acest sens, dar o hotărâre este la ani distanță.
Alegătorii de duminică vor trebui să răspundă dacă „sunt de acord să respingă prin toate mijloacele, în conformitate cu legea”, granița din 1899 și dacă susțin acordul din 1966 „ca fiind singurul instrument juridic valabil” pentru a ajunge la o soluție.
Maduro și aliații săi îi îndeamnă pe alegători să răspundă „da” la toate cele cinci întrebări ale consultării.
Un posibil calcul politic
În acest timp, scrie Financial Times, mulți analiști se întreabă dacă Venezuela va încerca cu adevărat să anexeze teritoriul.
Aceștia susțin că exercițiul referendumului are drept scop consolidarea sprijinului intern pentru Maduro, înaintea alegerilor pe care Venezuela a acceptat să le organizeze anul viitor în schimbul scutirii de sancțiunile impuse de SUA.
„Calculele politice îl determină pe Maduro să escaladeze tensiunile în încercarea de a stârni sentimentul naționalist, dar aceleași calcule politice îi limitează și opțiunile militare”, a declarat Theodore Kahn, director regional la firma de consultanță Control Risks.
„O invazie reală ar închide ușa negocierilor cu SUA și ar forța administrația Biden să reimpună sancțiunile din sectorul petrolier”, a adăugat acesta pentru Financial Times.
Maduro, spun comentatorii, trebuie să mobilizeze loialiștii partidului pentru a apăra două decenii de guvernare în timpul cărora partidul și predecesorii săi au izolat Venezuela, au distrus industria petrolieră de stat și au alimentat emigrația în masă.
Luis Vicente León, care conduce firma de cercetare Datanálisis, cu sediul la Caracas, a declarat că guvernul folosește referendumul pentru a reduce impactul perceput al alegerilor primare organizate de opoziție în octombrie, înaintea scrutinului de anul viitor. Primarele au atras 2,4 milioane de alegători la urne, mult peste așteptări.
„Este, de asemenea, un test al capacității guvernului de a-și angaja aparatul politic și de a mobiliza alegătorii”, a declarat León. „Pe lângă aceasta, presează opoziția să ia poziție asupra unui subiect sensibil și îi oferă (lui Maduro) o potențială scuză pentru a declara starea de urgență și a evita alegerile cu totul”, a mai explicat expertul.
Maduro, instalat la putere după moartea lui Hugo Chávez, în 2013, nu și-a anunțat încă oficial candidatura la viitoarele alegeri. Cu toate acestea, se așteaptă ca el să candideze, în ciuda unei cote de aprobare de doar 20%, pe fondul unei crize economice și umanitare.
