Bassirou Diomaye Faye a devenit marţi, 2 aprilie, după o ascensiune politică fulminantă, al cincilea preşedinte al Senegalului, promiţând o “schimbare sistemică”, suveranitate şi linişte în ţară după ani de tulburări. Mandatul lui a început însă şi cu o situaţie nemaiîntâlnită până acum la palatul prezidenţial: aici vor fi două prime-doamne, pentru că noul preşedinte, în vârstă de 44 de ani, este poligam şi are două soţii, scrie AFP, potrivit News.ro.
Mr. Bassirou Diomaye Faye, the new president of Senegal with his two wives.Your Comments on this… pic.twitter.com/12KsCYVpmA
— Africa Archives ™ (@Africa_Archives) March 27, 2024
Noul preşedinte a ales să îşi afişeze în mod deschis poligamia, o practică tradiţională şi religioasă puternic înrădăcinată în cultura senegaleză, chiar din timpul campaniei electorale, înainte de alegerea sa triumfătoare, încă din primul tur de scrutin, cu 54,28% din voturi.
The 44 year old new president of Senegal, BASSIROU DIOMAYE FAYE shows off his 2 wives.Polygamy is the answer pic.twitter.com/bhH9KQsQzJ
— Dr Penking™🇳🇬🇦🇺 (@drpenking) March 27, 2024
Marie Khone, prima femeie cu care s-a căsătorit în urmă cu 15 ani şi cu care are patru copii, este din acelaşi sat ca el.
Cu cea de-a doua soţie, Absa, s-a căsătorit în urmă cu puţin peste un an.
Potrivit sociologului Djiby Diakhate, “este vorba de o consacrare a tradiţiei poligamiei la vârful statului, cu o situaţie care va reflecta realitatea senegaleză”. Sociologul spune că această practică este “favorizată” de mulţi bărbaţi, dar că multe femei rămân “suspicioase” faţă de principiile care o guvernează.
Poligamia este de mult timp un subiect controversat în această ţară, cu o populaţie musulmană în proporţie de peste 90%. Însă apariţia publică a lui “BDF”, cum i se spune noului preşedinte, înconjurat de cele două soţii ale sale, a readus subiectul în centrul dezbaterilor, în presă, pe reţelele de socializare, dar şi în familiile obişnuite, stârnind reacţii diverse.
Un renumit sociolog, Fatou Sow Sarr, a scris pe platforma X că “poligamia, monogamia şi poliandria sunt modele matrimoniale determinate de istoria fiecărui popor. Occidentul nu are legitimitatea de a judeca culturile noastre”.
Cu toate acestea, numeroase femei din Senegal sunt împotriva acestei practici, pe care o consideră ipocrită şi nedreaptă faţă de ele. Iar Comisia ONU pentru Drepturile Omului a decis, într-un raport publicat în 2022, că poligamia constituie o discriminare împotriva femeilor şi trebuie eradicată.
“Amanta unui bărbat căsătorit”
Mariama Ba, una dintre cele mai importante personalităţi literare din Senegal, a criticat deja sever poligamia în celebrul său roman “Une si longue lettre” (“O scrisoare atât de lungă”), publicat în 1979. În acesta, ea descrie durerea şi singurătatea unei femei măritate, după ce soțul s-a căsătorit și cu o femeie foarte tânără.
Mai multe seriale senegaleze de succes dedicate acestei teme în ultimii ani, precum “Maîtresse d’un homme marié” (Amanta unui bărbat căsătorit) şi “Polygamy” (Poligamia), au evidenţiat tulburările şi tensiunile din cadrul familiilor care se confruntă cu poligamia.
Pentru fostul ministru al Culturii, profesorul de istorie Penda Mbow, noua situaţie de la palatul prezidenţial “este total inedită”.
“Până acum, nu a existat decât o singură primă-doamnă. Acest lucru înseamnă că întregul protocol trebuie revizuit”, a atras el atenţia.
Practică religioasă şi tradiţională foarte răspândită în Senegal, în special în zonele rurale, poligamia este adoptată de mulţi senegalezi, care o văd în general ca pe o modalitate de a-şi mări familia. Religia musulmană permite, de asemenea, ca un bărbat să se căsătorească cu până la patru soţii, dacă are mijloacele necesare pentru a face acest lucru. În astfel de cazuri, islamul prevede zile egale de alternanţă între diferitele co-soţii, care pot varia de la două la trei zile.
Deşi este dificil de cifrat, deoarece multe căsătorii nu sunt înregistrate, 32,5% dintre senegalezii căsătoriţi trăiesc în uniuni poligame, potrivit unui raport din 2013 al Agenţiei Naţionale de Statistică şi Demografie. Vârsta medie a poligamiei este de 43,9 ani, femeile (40,4) intrând în poligamie la o vârstă mai timpurie decât bărbaţii (52,9), conform raportului.
Pentru sociologul Djiby Diakhate, preşedintele Faye transmite “un semnal puternic că şi alţi bărbaţi ar trebui să îşi accepte poligamia şi că ar trebui să fie la fel de transparenţi ca şi el”, fără îndoială, cu dorinţa de a pune capăt practicii poligamiei ascunse, cunoscută sub numele de “Taku Suf” (în limba wolof), ceea ce, în opinia lui, “va fi un lucru bun pentru economia ţării şi pentru situaţia maritală”.
BDF: “Am copii frumoşi pentru că am soţii minunate”
Noul preşedinte senegalez şi-a asumat pe deplin poligamia şi le-a răspuns criticilor săi: “Am copii frumoşi pentru că am soţii minunate. Ele sunt foarte frumoase. Şi îi mulţumesc lui Allah că sunt mereu să mă sprijine”, a declarat el în timpul campaniei prezidenţiale.
History is about to be made in Senegal today, as the President-elect, 44-year-old Bassirou Diomaye Faye, is due to be sworn into office with two wives; Marie Khone Faye, a Christian and Absa Faye, a Muslim. Thus, Senegal will officially have two First Ladies and will be the… pic.twitter.com/hqs90rX3bu
— SIKAOFFICIAL🦍 (@SIKAOFFICIAL1) April 2, 2024
Cele două femei cu care este căsătorit au participat, marţi, la învestirea sa.
Încrezător, îmbrăcat într-un costum albastru închis cu cravată asortată, Faye a depus jurământul marţi în faţa a sute de oficiali senegalezi şi a mai multor şefi de stat şi lideri africani la centrul de expoziţii din noul oraş Diamniadio, în apropiere de Dakar.
El s-a întors apoi în capitală, o gardă călare deschizând calea pentru coloana sa de maşini întâmpinată de sute de locuitori din Dakar înşiraţi de-a lungul drumului care ducea spre porţile palatului prezidenţial. Acolo, predecesorul său, Macky Sall, după un scurt şi cordial salut, i-a înmânat în mod simbolic cheia sediului prezidenţial înainte de a ieşi pe poartă.
Faye, care nu a mai fost ales niciodată într-o funcţie, a devenit cel mai tânăr preşedinte al ţării vest-africane de la obținerea independenţei, în 1960, la mai puţin de trei săptămâni de la eliberarea lui din închisoare.
La 14 aprilie 2023, Faye a fost arestat la ieşirea din biroul său pentru acuzaţii precum “răspândirea de ştiri false, sfidarea instanţei şi defăimarea unui organism constituit”, în urma unei postări pe care a făcut-o pe reţelele sociale. În această postare, el denunţase nedreptatea percepută în cadrul sistemului judiciar. Deşi deţinut, el nu a fost condamnat şi astfel a putut candida la preşedinţie.
În alocuţiunea rostită după învestire, Faye a declarat că este “conştient” de faptul că victoria lui categorică în primul tur al alegerilor prezidenţiale din 24 martie a exprimat “o dorinţă profundă de schimbare sistemică”.
“Sub conducerea mea, Senegalul va fi o ţară a speranţei, o ţară în pace, cu un sistem judiciar independent şi o democraţie consolidată”, a promis el. Noul preşedinte s-a referit la anii de tulburări care au precedat alegerea sa şi care s-au soldat cu zeci de morţi şi sute de arestări.
Faye îi succede pentru un mandat de cinci ani lui Macky Sall, în vârstă de 62 de ani, care s-a aflat 12 ani la conducerea unei ţări de 18 milioane de locuitori şi care a menţinut relaţii puternice cu Occidentul şi Franţa, diversificându-şi în acelaşi timp parteneriatele.
Poreclit “Diomaye” (“onorabilul”), Faye întruchipează o nouă generaţie de tineri politicieni. Adus la putere de dorinţa de schimbare, Faye se confruntă cu provocări majore. Planurile lui concrete rămân neclare, la fel ca şi locul acordat mentorului său, Ousmane Sonko.
Mai întâi trebuie să numească un guvern. El este aşteptat cu nerăbdare să ia decizii în special în domeniul ocupării forţei de muncă, într-o ţară în care 75% din populaţie are sub 35 de ani şi unde rata şomajului este oficial de 20%, ceea ce obligă tot mai mulţi tineri să fugă de sărăcie şi să se angajeze într-o călătorie periculoasă spre Europa.
Foto: Profimedia Images
