Ungaria urmează să ratifice luni aderarea Suediei la NATO, ceea ce ar însemna înlăturarea ultimului obstacol înainte de acest pas istoric al ţării nordice a cărei neutralitate a traversat două războaie mondiale şi conflictul aprins al Războiului Rece, relatează Reuters, preluată de News.ro.
Votul parlamentului de la Budapesta, care se preconizează că va trece fără probleme, după o vizită a premierului suedez Ulf Kristersson vinerea trecută, în timpul căreia cele două ţări au semnat un acord de armament, va pune capăt unor luni de întârzieri pentru a finaliza schimbarea politicii de securitate a Suediei.
Stockholm a renunţat la politica sa de nealiniere pentru o mai mare siguranţă în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022.
Suedia va deveni al 32-lea membru al NATO, iar preşedintele rus Vladimir Putin a obţinut exact ceea ce a încercat să evite atunci când a lansat războiul în Ucraina – o extindere a alianţei – au declarat liderii occidentali.
În timp ce Finlanda a devenit membru NATO anul trecut, Suedia a fost lăsată să aştepte, deoarece Turcia şi Ungaria, care au relaţii mai bune cu Rusia decât alţi membri ai alianţei, au ridicat obiecţii.
Turcia a refuzat să ratifice aderarea Suediei, cerând măsuri mai dure împotriva militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), despre care a spus că au făcut din Suedia o casă.
Suedia şi-a modificat legislaţia şi a relaxat normele privind vânzările de arme pentru a linişti Turcia. Preşedintele Tayyip Erdogan a legat, de asemenea, ratificarea de aprobarea de către SUA a vânzărilor de avioane de luptă F-16 către Turcia, Ankara aşteptând acum ca Statele Unite să depună eforturi pentru a obţine aprobarea Congresului SUA.
Tergiversarea Ungariei a fost mai puţin clară, Budapesta exprimându-şi mai degrabă furia faţă de criticile suedeze privind direcţia dezvoltării democratice sub conducerea premierului naţionalist Viktor Orban, decât să aibă unele cerinţe concrete. Semnătura Turciei a lăsat Ungaria ca ultim obstacol.
Aderarea Suediei, care nu a mai fost în război din 1814, şi a Finlandei este cea mai semnificativă mărire a alianţei de la extinderea sa în Europa de Est în anii ’90.
În timp ce Suedia a intensificat cooperarea cu alianţa în ultimele decenii, contribuind la operaţiuni în locuri precum Afganistanul, aderarea sa va simplifica planificarea apărării şi cooperarea pe flancul nordic al NATO.
De asemenea, Suedia aduce în cadrul alianţei resurse precum submarine de ultimă generaţie adaptate la condiţiile din Marea Baltică şi o flotă considerabilă de avioane de vânătoare Gripen produse intern. Aceasta îşi măreşte cheltuielile militare şi ar trebui să atingă pragul NATO de 2% din PIB în acest an.
