O nouă expoziție tematică „𝗩𝗲𝗰𝗵𝗶 𝗰𝗮̆𝗿𝘁̦𝗶 𝗿𝗼𝗺𝗮̂𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗰𝘂 𝘀𝘁𝗲𝗺𝗲 𝗱𝗼𝗺𝗻𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝘀̦𝗶 𝘀𝘁𝗶𝗵𝘂𝗿𝗶 𝗽𝗼𝗲𝘁𝗶𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶” dedicată ilustrării evoluției grafice a stemelor domnești în tipărituri românești vechi a fost vernisată ieri la 𝗣𝗮𝗹𝗮𝘁𝘂𝗹 𝗦𝘂𝘁̦𝘂 din capitală. Expoziția poate fi vizitată până la 1 decembrie 2024.
Expoziția evidențiază legătura dintre autoritatea domnească și activitatea tipografică în secolele XVII-XIX. Selecția de cărți, provenind din Colecția Bibliotecii Muzeului Municipiului București, oferă o perspectivă unică asupra modului în care stemele domnești au fost integrate în producția editorială a vremii.
Stemele domnești nu apar doar pe frontispiciile documentelor, pe monede, edificii sau lespezi funerare, ci și în vechile tipărituri. Publicul va avea posibilitatea de a cunoaște cartea veche dintr-o altă perspectivă, cea de purtătoare a stemei țării. Va fi o expoziție situată la confluența dintre bibliologie și heraldică și va cuprinde cărți publicate sub patronajul domnitorilor Țării Românești de la mijlocul secolului al XVII-lea până în 1830. Cărțile etalate fac parte din fondul Bibliotecii Muzeului Municipiului București.
Stema domnească este compusă din stema țării încadrată de monograma domnului. În cazul în care domnul deținea o stemă personală, aceasta era inclusă și ea în compoziția stemei domnești. Gravurile care înfățișează pecețile domnești sunt amplasate de îngrijitorii edițiilor pe filele de titlu verso și sunt însoțite de versuri omagiale, numite deseori „stihuri poeticeşti” sau „politicești”. Versurile glorifică domnul prin bunăvoința sau generozitatea căruia s-au tipărit cărțile. Totodată, ele explică metaforic semnificația elementelor heraldice din compoziția stemei domnești: „Soarele, luna, gripsorul și corbul împreună,/încă și spata cu buzduganul spre laudă să adună./Și acestea Doamne-ți împletesc stemă înfrumusețată,/în loc de părinți, soarele și luna ți să arată. (…)/ Iară corbul, care au hrănit pre cel flămând Ilie,/aduce-ți Doamne, cu crucea, putere și tărie” (citat din stihurile asupra stemei lui Șerban Cantacuzino scrise de logofătul Radu Greceanu, din Biblia tipărită la București în 1688).
Pag. de titlu a Bibliei (Buc., 1688)
Stema domnească a lui Șerban Cantacuzino de pe pag. de titlu verso a Bibliei (Buc., 1688)
Sunt prezentate steme din cărți tipărite în vremea lui Matei Basarab (1632-1654), Șerban Cantacuzino (1678-1688) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714); vom continua cu stemele reunite ale Țării Românești și Moldovei din pecețile acelor domni fanarioți care au domnit în ambele țări între anii 1716 și 1821 (Nicolae și Constantin Mavrocordat, Grigore Ghica al II-lea, Mihai Racoviță, Alexandru Moruzi) și vom încheia cu stema lui Grigore Dimitrie Ghica (1822-1828), primul domn pământean după sfârșitul regimului fanariot. Totodată vom scoate din uitare versurile dedicate stemelor domnești compuse de cărturarii acelor veacuri, invitând publicul să le descopere frumusețea.
Prin organizarea acestei expoziții, sunt puse în valoare cartea veche și rară din patrimoniul Muzeului Municipiului București într-o ipostază mai puțin cunoscută, cea de sursă documentară pentru heraldică și pentru începuturile poeziei omagiale românești.
Articol scris de Dr. Daniela Lupu Șef Serviciu Documentare, Bibliotecă, Arhivă
The post Vechi cărți românești cu steme domnești și stihuri poeticești appeared first on Cotidianul RO.
