În luna septembrie, au fost găsite bucăți de dronă pe teritoriul României ca urmare a atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene la Dunăre. Cu războiul la mai puțin de o sută de kilometri distanță, reporterii Libertatea au vrut să afle care este starea adăposturilor de protecție civilă din orașul Tulcea. Din 13 pe care le-au vizitat, doar unul este funcțional, iar lista Inspectoratului pentru Situații de Urgență arată că adăposturile „sunt identificate, nu că se pot folosi”.
20 adăposturi există în municipiul Tulcea, conform listei publicate de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU). O parte dintre ele se află la subsolurile unor blocuri construite în anii ‘60-’80, iar altele la subsolurile unor societăți precum bănci sau chiar Vama Tulcea. Dintre cele 13 adăposturi vizitate într-o zi de reporterii Libertatea, adică mai mult de jumătate dintre cele existente, doar unul era funcțional. Dar și acela are nevoie de investiții, pentru a respecta normele aflate în vigoare în prezent.
<strong>Distanța dintre Tulcea și cele două porturi ucrainene, Reni și Izmail, este de 65,8, respectiv 80 de kilometri, conform Google Maps. Ultimul mesaj Ro-Alert l-au primit tulcenii săptămâna trecută și îi atenționa despre riscul de „cădere a unor obiecte din spaţiul aerian”.</strong>
După ce au fost găsite bucăți de dronă în această toamnă, în comuna Ceatalchioi au fost construite buncăre pentru populație și au început să fie trimise și mesaje de alertă de raid aerian în zonele de la graniță.
<strong>La nivel național, Tulcea este unul dintre județele cu cele mai puține astfel de adăposturi, funcționale sau nu. </strong>
„La nivelul municipiului Tulcea există 10 adăposturi de protecție civilă publice, cu o suprafață totală de 1307 mp, majoritatea dispunând de instalații electrice și sanitare”, arată răspunsul primăriei Tulcea la solicitarea ziarului. Primăria se referă la cele pe care le are în administrare sau pe care le administrează împreună cu unele asociații de proprietari.
Cum stau lucrurile în realitate? Să le luăm pe rând.
Adăpostul folosit ultima dată pentru o petrecere de Revelion în anii ‘90
Pe strada Gavrilov Corneliu, la numărul 132, la una dintre scările blocului apare o plăcuță cu un pătrat roșu în interiorul căruia se află un triunghi albastru, marcajul care semnalizează existența unui adăpost pentru protecție civilă la subsolul blocului.
Intrarea în interiorul adăpostului de protecție de pe strada G. Corneliu.
Intrăm în adăpost după ce am primit cheia de la un locatar. Acesta își amintește că ultima dată când a coborât în adăpost a fost când a făcut un Revelion acolo, imediat după Revoluție. Tot el își amintește că aici era „scară militară pe timpul lui Ceaușescu”. Andrei are 66 de ani și nu dorește să coboare cu noi astăzi în subsolul despre care ne mai spune că e gol.
Găsim un spațiu fără electricitate, parțial inundat și plin de pânze de păianjeni. E un miros de igrasie combinată cu praf.
Un localnic de la altă scară crede că sunt boxe acum, așa a auzit pe la bloc. Știe că „pe timpul lui Ceaușescu” se vorbea de existența acestor buncăre și funcționalitatea lor. Nu le-a văzut niciodată. „Aici sunt boxele, care merg în picioare, atât sunt de înalte”, arată cu mâna. Într-adevăr, spațiul permite să stai în picioare, dar nu există nicio facilitate dintre cele prevăzute de lege pentru ca, în cazului unui dezastru natural sau război, locuitorii să se poată adăposti în el.
Interiorul adăpostului de protecție de pe strada G. Corneliu.
Ce spune legislația
La nivel național, Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă prevede prin articolul 45 existența a trei tipuri de adăposturi, după cum urmează:
adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență;
adăposturi publice de protecție civilă aflate în administrarea consiliilor locale;
fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici și proprietarii de imobile.
Aceeași lege mai prevede și faptul că „în timp de pace adăposturile publice de protecție civilă, cu excepția spațiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinații, cu respectarea normelor tehnice, cu obligația de a fi eliberate în situații de urgență în maximum 24 de ore și cu informarea prealabilă a centrelor operaționale din cadrul serviciilor de urgență profesioniste”.
Șapte adăposturi, niciunul funcțional
Mergem mai departe, către adăpostul de pe Aleea Metalurgiștilor, blocul Z11, și găsim o ușă închisă cu un lacăt gros și niciunul dintre localnicii cu care am vorbit nu vrea sau nu știe să ne dea informații despre cine are cheia de la lacăt. Scările care duc la adăpost nu sunt iluminate și ușa este ruginită. Conform listei, aici există trei astfel de adăposturi. În esență, este vorba de un adăpost care se întinde pe suprafața întregului bloc, împărțit între cele patru scări ale blocului U5, de la numărul 4.
Scările neiluminate care duc la adăpostul de protecție civilă de pe Aleea Metalurgiștilor
De aici, plecăm pe strada Ecoului unde, conform listei IGSU, există patru astfel de adăposturi. Aflăm de la un locatar faptul că blocul a fost dat în folosință în anul 1977. „Eu nu aș intra…. mai bine stau afară. Nu sunt utilizabile, nici n-au fost vreodată. Când plouă se inundă”, mărturisește Dumitru, în vârstă de 70 de ani. Locuiește chiar ușă în ușă cu adăpostul. „Nu se poate folosi, nimic nu are, doar câteva bănci au fost, dar nu mai sunt nici alea”, mai spune. În final, ne spune că am găsit ușa larg deschisă pentru că el o ține așa, să se aerisească.
Ușa adăpostului de protecție de protecție civilă pe strada Ecoului
Într-adevăr, spațiul este unul insalubru, fără electricitate, aerul greu respirabil.
[libvideo id=”4681853″]
Ținând cont de anul construcției blocurilor (1970, 1980), adăposturile publice de protecție civilă, nu mai sunt conforme cu standardele pentru care au fost construite, iar avizele de funcționare s-au dat doar în momentul recepției construcțiilor, nefiind găsite și alte documente în acest sens.
Răspunsul primăriei Tulcea la solicitarea ziarului arată:
Legat de adăposturile administrate de Primărie împreună cu asociațiile de proprietari, ca cele de mai sus, primăria spune că „din informațiile pe care le avem se procedează anual la igienizarea lor”.
În interiorul adăpostului de protecție civilă de pe strada Ecoului
Cum ar trebui să arate un adăpost
Conform legislației în vigoare, adăposturile cu o suprafață mai mare de 100 de metri pătrați trebuie să fie prevăzute cu:
acces pentru persoanele cu dizabilități;
încăperi pentru adăpostit;
grup sanitar;
ieșire de salvare cu oblon etanș;
instalație de ventilație;
instalație electrică;
instalație sanitară.
<strong>Realitatea din teren, găsită de reporterii ziarului, arată însă faptul că multe dintre aceste adăposturi au fost transformate în boxe la un moment dat, care acum sunt goale, inundate, au igrasie, pereții sunt scorojiți, ușile ruginite, sau sunt închise cu lacăte fără cheie. Electricitatea nu funcționează, nu sunt dotate cu toalete sau cu sisteme de ventilație. </strong>
În ceea ce privește adăposturile care nu se află în administrarea Primăriei, instituția răspunde că de când a început războiul în Ucraina nu au existat solicitări de renovare din partea administratorilor acestora. În plus, în prezent nu există un proiect de construire a unor noi adăposturi, conform răspunsului Primăriei Municipiului Tulcea.
„Aprobarea de sus”
Pe strada Mahmudiei, la nr. 17, aflăm că acest număr este, de fapt, împărțit între mai multe clădiri cu birouri. Pe clădire, nu există nici plăcuța cu cele două triunghiuri care semnalează existența adăpostului. Un angajat la o firmă care are sediul într-una dintre clădiri spune că adăpostul „are uși de metal, groase. E electricitate. În caz de ceva, suntem bine”. Nu vrea însă să ne arate locul, fiindcă pentru asta ne trebuie „aprobare de sus”.
„Nu știam, chiar nu știam. Cineva trebuie să aibă o cheie și să fie anunțată populația că există. Eu care lucrez la doi pași nu știu. În caz de… ce facem?”, spune și o femeie care lucrează în spatele clădirii și care până la întâlnirea cu reporterii nu știa de buncărul din vecini.
Agenția „are în vedere efectuarea unor lucrări”
Un alt adăpost există la subsolul agenției Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Tulcea (A.J.P.I.S.). Reporterii Libertatea nu l-au putut vizita, fiindcă la ora la care au ajuns, spre finalul programului de lucru al instituției, directoarea nu mai era prezentă. Am primit însă informații despre acesta într-un răspuns scris:
„Capacitatea adăpostului de protecție civilă de la subsolul instituției este de max. 72 persoane. Inspectoratul pentru Situații de Urgență Delta Tulcea a efectuat ultimul control în luna martie 2023, recomandările menţionate în nota de control fiind de aducere în stare de operativitate a sistemului de filtroventilație și asigurarea etanşeităţii ușii de acces.”
În finalul răspunsului transmis la solicitarea ziarului, A.J.P.I.S a mai menționat că „are în vedere efectuarea unor lucrări de înlocuire a sistemului de filtroventilație, schimbarea garniturii la ușa de acces, igienizarea spaţiului, înlocuirea instalaţiilor sanitare”, fără a menționa un termen pentru acestea.
Ziarul a cerut și câteva fotografii, însă nu am primit niciun răspuns legat de această solicitare.
Lipsesc filtrele pentru ventilație
Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (A.R.B.D.D.) este o clădire mare, de sticlă, aflată pe faleza Tulcea. La subsolul acestei instituții, reporterii au găsit singurul adăpost aproape funcțional, dotat cu electricitate și toalete, și care are o capacitate de aproximativ 60 de persoane. Și aici lipsesc, însă, filtrele pentru a asigura ventilația spațiului. „Sunt în proces de achiziție”, spune administrația.
În interiorul adăpostului de protecție civilă de la subsolul A.R.B.D.D.
Nu se mai deschide ușa
La câteva sute de metri de A.R.B.D.D. se află Vama Tulcea. O clădire aflată într-o stare de degradare vizibilă, pe care sunt lipite afișe menite să avertizeze populația legat de riscul de a trece pe acolo: „Atenție! Păstrați distanța. Cad elemente de fațadă!”
Și aici, la subsolul acestei clădiri care a început să se dezintegreze, „există un adăpost antiatomic, dar e sub cheie, mai multe detalii nu pot să vă dau pentru că nu cunosc”, spune o angajată. Nici ea, nici colegii ei aflați la sediu în momentul vizitei reporterilor nu știu pe unde se intră.
„Nu este funcțional, am făcut un referat acum 2 ani la Direcția Regională Vamală Galați”, explică telefonic Georgeta Chirvăsuță, șef vamal. Nu sunt instalate toaletele, nu are aerisire și ușa abia mai poate fi deschisă – „trebuie doi oameni să tragă de ea”, detaliază dintre problemele pe care le-a identificat.
Detaliu din interiorul adăpostului de protecție al A.R.B.D.D.
Legat de referatul făcut, spune că nu a primit niciodată răspuns la el.
Contactată de ziar, Direcția regională vamală Galați spune că responsabilitatea de a renova adăpostul nu este nici a ei: „Direcția regională vamală Galați, în calitate de unitate teritorială a Autorității Vamale Române, fără personalitate juridică, nu poate angaja investiţii, dar potrivit competenţelor stabilite, a transmis ordonatorului de credite (AVR) documentele necesare în vederea analizării oportunităţii şi urgentării demersului de amenajare a locaţiei precizate de Dvs.”.
Vama Tulcea. La subsol există un adăpost de protecție civilă care nu e funcțional
Un alt adăpost de protecție civilă din Tulcea există la subsolul Băncii BRD. În momentul vizitei reporterilor, nu a fost posibil să îl vedem, fiindcă responsabilul nu era acolo, însă instituția a trimis un răspuns scris, pe care îl redăm: „Adăpostul de la subsolul sediului BRD din Tulcea a fost construit odată cu clădirea propriu-zisă, la finalul anilor ‘90, potrivit reglementărilor legale în vigoare în acel moment. Dimensiunile lui sunt reduse (sub 30 de metri pătrați), el fiind conceput pentru uzul salariaților BRD. Adăpostul este funcțional și întreținut ca atare, fiind igienizat și dotat, conform cerințelor, cu echipamentele necesare în astfel de situații”.
Ce spune ISU Tulcea
Într-adevăr, în Tulcea nu foarte multe sunt funcționale, ventilația fiind cea mai mare problemă”, declară telefonic pentru Libertatea, Daniel Năstase, purtătorul de cuvânt al ISU Tulcea. Lista arată că adăposturile „sunt identificate, nu spune că se pot folosi.
El mai punctează:
Responsabilitatea ISU, așa cum declară Năstase, este să le verifice, iar în cazul în care sunt nereguli, să înștiințeze proprietarii să le facă funcționale, să dea avertismente sau amenzi. Acesta precizează și că situația din teren arată faptul că asociațiile de proprietari, în cazul celor de la subsolurile blocurilor, nu dispun de fonduri pentru a face spațiile funcționale. În prezent, la nivelul ISU Tulcea nu există nicio solicitare din partea autorităților locale pentru a fi construite noi adăposturi sau îmbunătățite cele actuale, mai declară Năstase.
Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă prevede ca „adăposturile publice de protecție civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgență profesioniste; deținătorii și utilizatorii acestor adăposturi sunt obligați să îndeplinească normele și măsurile stabilite pentru menținerea adăposturilor și a instalațiilor utilitare ale acestora în stare de funcționare”.
<strong>La nivel național, conform listei IGSU, există 4539 de adăposturi de protecție civilă. Și starea buncărelor din București este la fel ca a celor din Tulcea, arată un </strong><a href=”https://www.libertatea.ro/stiri/reportaj-cum-arata-buncarele-impotriva-bombelor-din-bucuresti-sunt-niste-camere-goale-la-subsol-din-1975-nu-s-a-mai-facut-nimic-3982133″ target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”><strong>reportaj Libertatea</strong></a><strong> și unul </strong><a href=”https://www.scena9.ro/article/adaposturi-razboi-bucuresti” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”><strong>Scena9</strong></a><strong> din februarie 2022.</strong>
