Deputaţii partidului de guvernământ din Ungaria, Fidesz, rămân reticenţi asupra aderării Suediei la Alianța Nord-Atlantică, a insistat joi, 21 decembrie, premierul Viktor Orban, care a negat că Budapesta s-ar coordona cu Turcia pentru a menţine în continuare blocată această aderare, scrie agenția spaniolă de presă EFE, potrivit Agerpres.
Vorbind la o conferinţă de presă cu mass-media internaţionale, Orban a susţinut că ratificarea aderării Suediei la NATO „va fi determinată de Parlamentul Ungariei”, şi a adăugat că deputaţii au “reticenţe” cu privire la această ratificare.
Potrivit lui Orban, ratificarea primirii Suediei „va fi decisă doar de parlamentul ungar, atunci când legiuitorii vor decide că a venit momentul pentru aceasta”. “Ei nu au o mare disponibilitate de a lua această decizie”, a afirmat el.
Premierul ungar a amintit că, după ce parlamentul de la Budapesta a ratificat pe 23 martie aderarea la NATO în cazul Finlandei, aceasta din urmă s-a alăturat imediat altor state membre ale UE în acţiunea judiciară pe care Comisia Europeană, susţinută de Parlamentul European, a declanşat-o împotriva Ungariei la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) pentru a contesta noua lege ungară de protecţie a minorilor, care interzice în şcoli materialele despre homosexualitate.
Turcia şi Ungaria sunt singurele state membre ale NATO care încă nu au ratificat aderarea Suediei la Alianţă. Ankara invocă lipsa de cooperare a guvernului de la Stockholm în extrădarea către Turcia a unor persoane pe care aceasta le consideră având legături cu organizaţii teroriste, în special din zona kurdă, iar Budapesta reproşează politicienilor suedezi că şi-au făcut un obicei din a emite critici la adresa guvernului conservator condus de Viktor Orban.
Acesta din urmă a mai susţinut la aceeaşi conferinţă de presă că Ungaria nu se coordonează cu Ankara în a menţine blocată aderarea Suediei la NATO.
„Nu există nicio înţelegere ungaro-turcă” privind candidatura Suediei la alianța militară condusă de SUA, a precizat el, în condiţiile în care liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost recent la Budapesta.
Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto afirmase în luna iulie că Ungaria nu va amâna în continuare ratificarea aderării Suediei dacă Turcia îşi ridică obiecţiile.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat în octombrie că va trimite parlamentului de la Ankara cererea de a ratifica aderarea Suediei la Alianţă. Însă luna aceasta, el a condiţionat ratificarea de aprobarea de către Congresul SUA a vânzării de avioane F-16 pentru armata turcă.
Fondurile pentru Ucraina nu trebuie să provină din bugetul UE, spune Orban
Tot joi, Viktor Orban a declarat că Ungaria crede că fondurile UE pentru Ucraina nu trebuie acordate din bugetul UE şi că un calendar “rezonabil” trebuie stabilit pentru orice finanţare a Ucrainei, notează Agerpres preluând Reuters.
„Sunt convins că să dai Ucrainei 50 de miliarde de euro de la bugetul UE pe cinci ani… este o decizie proastă”, a spus Orban, în cadrul aceleiași conferinţe de presă.
Toate cele 27 de state UE cu excepţia Ungariei au fost de acord săptămâna trecută cu declanşarea negocierilor de aderare cu Ucraina, ocolind opoziţia declarată a lui Orban, care a acceptat sugestia de a pleca din sala Consiliului European când a fost luată decizia. Orban a confirmat ulterior că Olaf Scholz a sugerat această soluţie.
Dar liderii UE nu au reuşit să depăşească rezistenţa lui Orban când a venit vorba de alocarea a 50 de miliarde de euro de la bugetul UE către Ucraina.
Liderii UE, care preferă un acord sprijinit de toate statele membre, dar au şi un plan B, urmează să rediscute chestiunea la summitul extraordinar de la 1 februarie.
„EIe vor să dea bani Ucrainei de la bugetul UE, Ungaria vrea să-i dea din afară. Au posibilitatea – dacă nu suntem de acord cu asta – să rezolve problema în afara bugetului, dar nu au opţiunea de a rezolva asta în interiorul bugetului fără aprobarea Ungariei”, a subliniat Orban.
„Au posibilitatea, 26 de membri, să rezolve asta cu un împrumut comun în afara bugetului. Dacă asta va interveni ne vom gândi ce vom răspunde”, a precizat el.
UE ar putea continua să ajute Ucraina cu o soluţie care implică un acord între Kiev şi 26 de state membre, care în acelaşi timp ar lipsi Budapesta de acces la alte fonduri care ar fi fost alocate alături de cele 50 de miliarde, precum cele pentru migraţie.
UE a suspendat o mare parte din fondurile UE pentru Ungaria din cauza preocupărilor că Budapesta a afectat mecanismele mecanismele de verificare şi control din ţară. UE a deblocat unele dintre aceste fonduri săptămâna trecută, afirmând că Budapesta a implementat o reformă a justiţiei, dar circa 20 de miliarde de euro rămân îngheţate.
Întrebat joi, Orban a spus că Ungaria nu vrea să lege chestiunea fondurilor UE suspendate Budapestei din cauza problemelor cu statul de drept de alocarea pentru Ucraina.
„Nu vrem să legăm asistenţa financiară care urmează a fi acordată Ucrainei cu orice chestiuni financiare ale Ungariei… Asta încalcă de asemenea principiul UE al cooperării loiale”, a spus Orban.
Foto: Profimedia Images
