„A fi director de școală astăzi, în România, este un lux pe care eu nu mi-l pot permite”, spune o învățătoare care și-a dat demisia, în iunie, din funcția de directoare a unei școli din județul Iași. Este una dintre cei 2.500 de directori de școli și grădinițe din toată țara care au semnat o scrisoare deschisă prin care cer salarii mai mari. Protestul vine după ce Guvernul a întârziat o lună și jumătate cu proiectul legii salarizării unitare, care ar fi trebuit să ajungă în Parlament pe 1 septembrie.
La un total de aproape 6.300 de școli cu personalitate juridică, existente în România, 40% dintre directori amenință cu demisia.
„Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2023, adoptată în luna iunie, a determinat creșterea salariilor pentru cadrele didactice din învățământul preuniversitar, însă fără corelarea și pentru personalul cu funcție de conducere. Drept care, în prezent, un director de școală poate ajunge să câștige chiar și cu până la 2.000 de lei mai puțin decât un profesor”, spun semnatarii scrisorii, într-un comunicat de presă trimis de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret (FSE Spiru Haret) și AVE România – Asociația pentru Valori în Educație.
Practic, atrag sindicaliștii atenția, vechimea profesorilor cu roluri de conducere nu este luată în considerare la grila de salarizare, așa cum se întâmplă la cadrele didactice fără astfel de funcții.
„Ne aflăm în situația în care, la acest moment, asumarea rolului de director nu este atractivă pentru personalul didactic de predare, nefiind susținută concret prin măsuri de sprijin”, spun cadrele didactice. Sindicatele afirmă că deja au demisionat mai mulți directori de școli.
„A fi director de școală este un lux pe care nu mi-l pot permite”
Semnatarii scrisorii propun Guvenului trei variante: luarea în considerare a vechimii în muncă, cu salariul de bază care să pornească tot de la gradația 0, posibilitatea de a alege între salariul de director și cel pe care l-ar primi ca personal de predare, dar cu condiția ca acestea să includă și o majorare de 10% a salariului de bază, iar cea de-a treia: o primă lunară de 1.200 de lei din septembrie 2023 și până la intrarea în vigoare a noii legi a salarizării.
„A fi director de școală astăzi, în România, este un lux pe care eu nu mi-l pot permite, de aceea mi-am dat demisia din funcția de director al Școlii Gimnaziale din Popricani în luna iulie. Ca director, salariul meu a fost în iulie de 5.302 lei (valoarea este după majorarea din luna iunie), iar ca învățător voi câștiga din septembrie 6.100 de lei”, a spus Simona Elena Voinescu, fostă directoare a Școlii Gimnaziale Popricani, județul Iași.
Legea salarizării nu este gata
Scrisoarea de protest vine la o lună și jumătate de când proiectul de lege a salarizării unitare ar fi trebuit să fie gata. Proiectul va conține și grilele de salarizare din învățământ, publicate în Monitorul Oficial în 12 iulie, după greva profesorilor. Grilele conțin majorări și pentru directori, însă sindicatele au spus încă de-atunci că nu este suficient.
Guvernul a promis că un prim draft va fi finalizat și dat în dezbatere cu sindicatele din educație în 15 iulie, astfel încât în 1 septembrie o variantă a legii să fie depusă în Parlament.
