29 septembrie – Ziua Risipei alimentare. Câte tone de mâncare aurncă românii la gunoi anual

Ziua internaţională de conştientizare a risipei alimentare (ONU) este marcată la 29 septembrie. Tema din acest an este: “Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente: Luarea de măsuri pentru a transforma sistemele alimentare” (“Reducing food loss and waste: Taking Action to Transform Food Systems”) menţionează www.un.org.Ziua Internaţională de Conştientizare a Pierderii şi Risipei de Alimente este o oportunitate de a chema la acţiune atât publicul (autorităţile naţionale sau locale), cât şi sectorul privat (întreprinderi şi persoane), să prioritizeze acţiunile şi să avanseze cu inovarea pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente în vederea restabilirii şi reconstruirii sistemelor alimentare mai bune şi rezistente.Reducerea pierderilor şi a risipei de alimente este esenţială într-o lume în care numărul persoanelor afectate de foame a crescut lent din 2014, iar tone de alimente comestibile se pierd şi/sau se irosesc în fiecare zi.La nivel global, aproximativ 13% din alimentele produse se pierd între recoltare şi vânzarea cu amănuntul, în timp ce se estimează că 17% din producţia globală totală de alimente este risipită în gospodării, în serviciile alimentare şi în comerţul cu amănuntul, toate împreună, arată www.un.org.Pierderile şi risipa de alimente subminează sustenabilitatea sistemelor noastre alimentare. Atunci când alimentele sunt pierdute sau irosite, toate resursele care au fost folosite pentru a produce aceste alimente – inclusiv apă, pământ, energie, muncă şi capital – se irosesc.În plus, eliminarea pierderilor de alimente şi a deşeurilor în gropile de gunoi, duce la emisii de gaze cu efect de seră, contribuind la schimbările climatice. Pierderile şi risipa de alimente pot avea, de asemenea, un impact negativ asupra siguranţei alimentare şi disponibilităţii alimentelor şi pot contribui la creşterea costului alimentelor, mai menţionează www.un.org.Sistemele noastre alimentare nu pot fi rezistente dacă nu sunt durabile, de unde rezultă că trebuie să ne concentrăm pe adoptarea unor abordări integrate menite să reducă pierderile şi risipa de alimente. Sunt necesare acţiuni la nivel global şi local pentru a maximiza utilizarea alimentelor pe care le producem.Introducerea de tehnologii, soluţii inovatoare (inclusiv platforme de comerţ electronic pentru marketing, sisteme mobile retractabile de procesare a alimentelor), noi moduri de lucru şi bune practici pentru a gestiona calitatea alimentelor şi pentru a reduce pierderile şi risipa de alimente sunt esenţiale pentru implementarea acestei schimbări transformatoare.

România, pe locul 9 în topul ţărilor cu cea mai mare risipă alimentară

6000 de tone de alimente ajung zilnic la tomberon, iar un singur român aruncă pe an în jur de 130 de kg de mâncare. 

România risipește anual 2,5 milioane de tone de alimente. Asta înseamnă că fiecare român aruncă la gunoi, în medie, 70 de kilograme de mâncare în fiecare an. Cifra plasează România la jumătatea clasamentului european al țărilor care trimit mâncarea la pubelă, după numărul de kilograme pe cap de locuitor.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că 49% din risipa alimentară se realizează la nivelul gospodăriilor individuale ale populației; sectorul industriei alimentare generează 37% din risipă; alimentația publică – 5%, iar sectorul agricol – 2%.

Cauzele risipei alimentare 

Risipa alimentelor poate avea loc în toate punctele lanțului alimentar de aprovizionare şi anume la fermă, la prelucrare și fabricare, la comercializare, în restaurante și cantine, precum și în gospodăriile populaţiei. Motivele producerii deșeurilor alimentare variază mult și sunt specifice fiecărui sector de activitate.

Factorii care contribuie la risipa alimentară includ:

Planificarea nepotrivită de cumpărături de alimente și promoțiile precum „cumpărați unul și obțineți unul gratuit” duce la achiziționarea sau pregătirea de mâncare în cantitate prea mare,Neînțelegeri cu privire la semnificația „expiră la” și „a se consuma de preferinţă până la”, etichete cu date care duc la creșterea cantităților de alimente risipite,Dimensiuni standardizate ale porțiilor în restaurante și cantine,Dificultatea anticipării numărului de clienți (o problemă pentru serviciile de catering),Probleme de gestionare a stocurilor pentru producători și comercianți,Standarde de calitate ridicate (ex. pentru produsele vândute cu amănuntul),Supraproducție sau lipsă de cerere pentru anumite produse în anumite perioade ale anului,  produse și ambalaje cu defecte (fermieri și producție de produse alimentare),Depozitare/transport inadecvat în toate etapele lanțului alimentar.

La baza tuturor acestor probleme stă o lipsă generală de conștientizare a soluțiilor posibile și a beneficiilor care decurg din reducerea risipei alimentare.

SURSA