Partidul unui politician penal prorus a fost interzis în Republica Moldova. Ce ar putea urma, mai ales că el a anunțat că fondează altul, scrie pentru publicul Libertatea jurnalista Alina Radu, directoarea Ziarului de Gardă, publicație de investigații de la Chișinău.
Zilele trecute, partidul Șor, creat de Ilan Șor, un politician și om de afaceri condamnat penal, a fost scos în afara legii de către Curtea Constituțională de la Chișinău. Era un partid nou, mic, dar vocal, situat în opoziția actualei puteri din Republica Moldova. Ar trebui oare Curtea Constituțională să se ocupe de interzicerea partidelor de opoziție?
Ilan Șor are 36 de ani, dar a reușit deja o carieră politică, de afaceri și penală impresionantă. S-a născut în Israel, în familia lui Miron Șor, un cunoscut om de afaceri care emigrase din Moldova sovietică, și a revenit la Chișinău la începutul anilor ’90, imediat după căderea imperiului sovietic. A venit să facă afaceri în apele tulburi ale destrămării imperiului, iar calea sa în business a fost țesută cu relații cu politicieni de la Moscova și de la Chișinău.
Nuntă ca în basmele roșii
Pe când avea 18 ani, Ilan Șor a rămas fără tată, dar a primit moștenire afacerile, relațiile și lecțiile legăturilor strânse cu politica. Împreună cu cea de-a doua soție a tatălui și cu alți parteneri a continuat să facă business de aceeași manieră – într-o comunicare foarte apropiată cu lumea politică, în special cu politicienii obedienți Moscovei.
În 2011, pe când avea 25 de ani, Ilan Șor s-a căsătorit cu o cântăreață din Rusia (Sara Manahimova, Jasmin – numele ei de scenă). Nunta a avut loc la Chișinău, la Palatul Republicii, o clădire a Guvernului moldovenesc, unde aveau loc congrese, conferințe internaționale și alte manifestări oficiale.
Toți mastodonții lumii politice moldovenești și importanți parteneri de la Moscova au fost prezenți la acea nuntă, ca o reflectare a strângerii laolaltă: politică – afaceri – armată.
„Diplomatul” de la Moscova
Tânărul om de afaceri Ilan Șor nu se simțea ca acasă doar la Palatul Republicii, ci și în alte clădiri-ax ale statului Republica Moldova. Preluase de ceva timp controlul asupra sindicatelor moldovenești, cu tot cu sedii, imobile și alte active. La scurt timp după acea nuntă presa a publicat mai multe investigații despre modul în care Șor controla chiar Ambasada Republicii Moldova de la Moscova, capitala Federației Ruse. Mașinile sale de lux purtau numere diplomatice moldovenești, astfel încât el și soția sa vedetă erau văzuți în capitala rusă ca diplomați sadea.
Iar vestitul restaurant Moldova de la Moscova, care activa de mulți ani într-o încăpere ce aparținea ambasadei moldovenești, a fost dat în chirie unei firme care aparținea familiei Șor.
Politica a fost o protecție pentru el
În anul 2013 Centrul Național Anticorupție (CNA) de la Chișinău pornise și o investigație cu privire la modul fraudulos prin care acest om de afaceri a obținut numere diplomatice pentru mașinile sale de lux.
Era o primă anchetă în care ar fi fost implicat Ilan Șor, doar că în acel an plăcuțele de înmatriculare cu numere diplomatice erau cea mai mică fraudă. În acele zile se punea la cale ceea ce avea să devină vestitul caz de spălare a unui miliard de dolari prin băncile moldovenești.
Peste un an, în 2014, în fruntea Băncii de Economii, cea mai mare bancă moldovenească cu capital de stat, </strong><a href=”https://www.zdg.md/stiri/politic/banca-nationala-a-aprobat-tranzactia-bem/” target=”_blank” rel=”noreferrer noopener”><strong>ajunge Ilan Șor</strong></a><strong>, el neavând nici experiență de activitate bancară și nici studii financiare.
CV-ul lui arăta studii în domeniul dreptului economic la două dintre cele mai slabe universități din Moldova.
În același an, prin această bancă și prin altele două, a fost spălat miliardul, cazul fiind supranumit furtul secolului în Republica Moldova.
În paralel se privatiza Aeroportul Chișinău, la care participa Ilan Șor, iar magazinele sale de Duty Free se extinseseră la toate punctele de intrare și ieșire din Republica Moldova.
Aeroportul Chișinău / Shutterstock
Ne întrebăm dacă putea oare un singur om, la doar 26 de ani, cu studii atât de precare, fără niciun fel de experiențe și merite, să reușească să preia controlul asupra celor mai importante instituții din stat?
Răspunsul este nu, Ilan Șor n-a acționat niciodată singur. Fără clanurile mafiotice ruso-moldovenești, imperiul acestuia nu ar fi existat.
Soția lui Șor, felicitări pentru Putin
Furtul miliardului s-a produs după ce pachetul de acțiuni ale Băncii de Economii a ajuns în controlul unor structuri rusești. Aeroportul Chișinău a fost privatizat fraudulos cu ajutorul un structuri rusești.
Politicienii moldoveni care cooperau cu Șor vizitau deseori cancelariile rusești. Soția lui Șor, cântăreața Jasmin, este în relații apropiate cu multe vedete din lista de favoriți ai lui Putin, iar de ziua liderului rus aceasta plasează pe contul său de Instagram felicitări siropoase.
Soția lui Ilan Șor, Sara Manahimova (Jasmin) | Foto: Instagram
Cu atât mai greu a picat ultima felicitare adresată de Jasmin lui Vladimir Putin, în octombrie 2022, în plin război, în care îi dorea sănătate și ani mulți.
În 2015 Ilan Șor avea deja probleme penale serioase, era sub arest la domiciliu. Astfel, el a decis să-și lanseze cariera politică, candidând întâi pentru postul de primar în orășelul Orhei.
Pas cu pas, investigațiile penale și condamnările lui Șor înaintau în paralel cu cariera sa politică. Și invers.
De la postul de primar al orășelului Orhei, omul afacerilor obscure ruso-moldovenești a ajuns deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Deși era condamnat penal, politicianul a reușit să plece din Moldova fără să facă pușcărie. Iar partidul său, care-i purta și numele, și-a continuat activitatea.
Ilan Șor, la o întâlnire cu susținătorii de partid, în Comrat, pe 15 februarie 2019. Foto: Profimedia
Narativul lui Șor: Rusia e bună, Europa și SUA sunt rele
În ce consta activitatea partidului său? În special după ce a început războiul rusesc în Ucraina, în 2022, partidul Șor organiza proteste săptămânale în fața Parlamentului și a Președinției, oamenii strigând că vor gaze rusești ieftine, că războiul nu există, e o invenție.
Narativul lui Șor e acela că Europa și America sunt cea mai mare problemă a Moldovei, că integrarea europeană ar trebui stopată.
Investigațiile jurnalistice au demonstrat că oamenii erau plătiți ca să participe la aceste proteste și să promoveze aceste mesaje.
Diverse anchete ale organelor de drept au stabilit că banii plătiți protestatarilor erau aduși de la Moscova. Comisia Electorală Centrală a stabilit probleme privind transparența finanțării acestui partid. Toate acestea și multe alte probe au fost discutate în cadrul ședințelor publice ale Curții Constituționale. Acuzația principală adusă partidului Șor ține de faptul că acțiunile sale de finanțare obscură și de organizare și plătire a protestarilor care promovează retorica Moscovei ar submina securitatea și suveranitatea statului Republica Moldova.
Penalii condamnați nu se retrag
La 19 iunie, Curtea a declarat acest partid neconstituțional, după care membrii săi din cadrul Parlamentului de la Chișinău rămân parlamentari neafiliați. Președintele acestuia, fiind condamnat penal, a fugit în Israel – statul în care s-a născut, iar autoritățile moldovenești sunt în dialog cu autoritățile de la Tel Aviv pentru o posibilă realizare a acestei sentințe.
Este oare această decizie a Curții Constituționale de la Chișinău una politică? Orice ar însemna asta, Ilan Șor avea prea multe probleme penale ca să poată continua aceste activități nepedepsit. Este oare această decizie definitivă? Și da, și nu. Deși exponenții partidului Șor se pot plânge la CEDO pe faptul că le-ar fi fost obstrucționate libertățile politice, nu de acolo vine riscul compromiterii acestei decizii.
Penalii, dacă nu sunt pedepsiți, nu se retrag rușinați atunci când le sunt interzise partidele, ei se transformă și revin sau încearcă să revină pe toate căile posibile. În mod special cei cu relații la Moscova.
Ce partid a mai fost interzis în Republica Moldova
În Republica Moldova a mai existat o istorie interesantă cu scoaterea unui partid în afara legii. Partidul Comunist a fost scos în afara legii în anii ’90, dar revenise în forță peste câțiva ani. Astfel încât, în anii 2000, Republica Moldova era condusă de un președinte comunist, cu o majoritate parlamentară și guvern, tot roșu, cu cele mai strânse relații cu Rusia, cu cele mai dizgrațioase atacuri împotriva României și a UE.
Singura cale ca Republica Moldova să se debaraseze de grupurile mafiote moldo-rusești e să insiste cu reformele în justiție, cu pedepsirea politicienilor corupți, chiar dacă va fi inimaginabil de greu.
Orice pas înapoi înseamnă revenirea în zona de influență a Rusiei, ceea ce e un risc nu doar pentru Moldova. După războiul din Ucraina, riscurile sunt evidente în Georgia, Armenia și în alte foste state sovietice.
Iar exemplul cel mai bun sunt statele baltice – Estonia, Letonia și Lituania, trei state postsovietice care s-au rupt de influența rusească, au aderat la UE și NATO și sunt autonome și libere în prezent. Nu perfecte, libere.
