Conservatorii polonezi din partidul Lege și Justiție au ieșit pe primul loc în alegerile legislative de duminică, însă Coaliția Civică, formațiunea centristă condusă de fostul premier Donald Tusk, a anunțat că are mandatele necesare și vrea să formeze o coaliție de guvernare cu alte două grupări: A Treia Cale și Stânga. Jocul negocierilor ar putea fi complicat, iar conservatorii au semnalat că vor și ei să încerce formarea guvernului, chiar dacă au șanse minime, scriu Gazeta Wyborcza și Politico.
Partidele de opoziție din Polonia au obținut suficiente mandate în alegerile parlamentare de duminică pentru a prelua puterea, înlăturând gruparea conservatoare Lege și Justiție (PiS) după opt ani de guvernare, arată numărătoarea finală oficială a voturilor, confirmată marți dimineață de Comisia Electorală Națională, potrivit publicației liberale Gazeta Wyborcza.
Scrutinul – care s-a încheiat cu o prezență record la vot de 74,4% – a fost câștigat de PiS, dar partidul conservator naționalist nu are posibilitatea de a forma o coaliție majoritară în camera inferioară a parlamentului, formată din 460 de membri.
Concret, în urma numărătorii finale, PiS a obținut 35,4%, urmat de principala formațiune de opoziție, Coaliția Civică, cu 30,7%, coaliția de centru-dreapta A Treia Cale cu 14,4%, Stânga cu 8,6% și Confederația, de extremă dreapta, cu 7,2%.
Asta înseamnă că Lege și Justiție va avea 194 de locuri în parlament, Coaliția Civică – 157, A Treia Cale – 65, Stânga – 26 și Confederația – 18.
Coaliția Civică, condusă de fostul prim-ministru și președinte al Consiliului European Donald Tusk, A Treia Cale și Noua Stângă s-au angajat să formeze un guvern de coaliție pentru a înlătura PiS de la putere și au împreună 248 de mandate.
Opoziția și-a sporit, de asemenea, controlul asupra Senatului, camera superioară, obținând 66 de mandate, față de cele 34 obținute de PiS.
Următoarea mișcare îi aparține președintelui Andrzej Duda, care trebuie să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru.
O coaliție posibilă, dar totuși complicată
În acest moment, conservatorii par foarte dispuși să încerce totuși formarea unui guvern. „Vom încerca cu siguranță să construim o majoritate parlamentară”, a declarat premierul Mateusz Morawiecki.
Președintele Andrzej Duda, fost membru PiS, a declarat că va oferi mandatul partidului clasat pe primul loc, iar dacă își va menține decizia, învestirea unui guvern de opoziție ar putea fi amânată până spre sfârșitul anului.
O coaliție posibilă pentru PiS, văzută de analiști, era cea cu gruparea extremistă Confederația. Nu doar că aceasta nu ar avea majoritatea însă, dar membrii Confederația au spus, după scrutin, că nu vor intra într-un guvern cu niciuna dintre tabere.
Există deja voci care cer opoziției să scurtcircuiteze acest proces prin încheierea unui acord de coaliție, cu semnăturile a cel puțin 231 de parlamentari, demonstrându-i lui Duda că pot forma un guvern.
În orice caz, odată ajunsă la putere, opoziția se va lovi cel mai probabil de tot felul de obstacole, scrie Politico. și Asta pentru că cele trei grupări sunt unite de opoziția față de PiS, dar programele lor politice diferă în mod semnificativ.
Coaliția Civică, cel mai mare partid sub conducerea lui Donald Tusk, fost prim-ministru și președinte al Consiliului European, face parte din Partidul Popular European de centru-dreapta. Dar conține și partide mai mici din diferite grupări, precum Verzii.
A Treia Cale este o coaliție formată din două partide – Polonia 2050, fondat de prezentatorul TV Szymon Hołownia, și Partidul Popular Polonez (PSL), cea mai veche forță politică a țării, care reprezintă zona rurală.
Polonia 2050 face parte din Renew, în timp ce PSL se află în PPE. Gruparea este înclinată spre centru-dreapta, ceea ce înseamnă că este posibil să se ciocnească cu stânga în probleme precum relaxarea legilor draconice privind avortul.
Stânga este, la rândul său, un amalgam de trei grupări mici, ai căror lideri au fost adesea în contradicție.
Ce poate face un guvern de coaliție?
Opoziția a promis multe lucruri, inclusiv corectarea derapajelor democratice ale predecesorilor, încălzirea relațiilor cu Bruxelles-ul și deblocarea fondurilor suspendate, asigurarea independenței presei publice și reformarea legilor dure antiavort.
Dar un guvern sub conducerea lui Tusk va avea mari dificultăți în adoptarea de legi, deoarece nu va avea cele trei cincimi din voturile parlamentare necesare pentru a trece peste veto-ul lui Duda. Mandatul președintelui se încheie în 2025.
Potrivit Politico, prima sarcină a noii administrații va fi îndepărtarea persoanelor numite de PiS în posturile de control din guvern, mass-media și companiile controlate de stat.
Polonia are o tradiție a guvernelor care recompensează loialiștii cu locuri de muncă comode, dar PiS a dus acest lucru la o extremă nemaiîntâlnită din perioada comunistă. Cei mai mulți dintre acești oameni riscă să fie concediați.
„Vom demite toți membrii consiliilor de supraveghere și ai consiliilor de administrație. Vom face noi recrutări în cadrul unor concursuri transparente, în care competența, nu legăturile de familie și de partid, va fi decisivă”, se arată în programul electoral al Coaliției Civice.
Presa de stat din Polonia a devenit în ultimii ani brațul de propagandă al PiS – împreună cu un lanț de ziare cumpărate de rafinăria Orlen, controlată de stat. Mass-media angajată în slujba guvernului a atacat constant Bruxelles-ul, opoziția, l-a catalogat pe Tusk drept trădător și a folosit chiar teorii ale conspirației pentru a susține agenda guvernului, au acuzat criticii.
Ce se schimbă în relația cu Europa
În ultimii opt ani, PiS și-a făcut o mulțime de dușmani în Europa – iar noul guvern va încerca să repare aceste daune.
Liderul conservator Jaroslaw Kaczyński a atacat costant guvernul german, inclusiv în campania electorală, acuzându-l că vrea să submineze independența Poloniei și că urmărește să ajungă la un acord cu Moscova.
De asemenea, Kaczyński și alți politicieni PiS au acuzat Germania că nu și-a asumat vina și nu a plătit Poloniei pentru atrocitățile comise în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Tusk a avut grijă să nu atingă această problemă de teamă să nu afecteze șansele electorale ale partidului său, dar a avut din punct de vedere istoric relații bune cu Berlinul.
El a dat de asemenea vina pe PiS pentru deteriorarea relațiilor cu Ucraina după ce guvernul polonez a restricționat importurile de cereale ucrainene, pentru a nu-i supăra pe fermierii polonezi, și a anunțat că nu va mai trimite arme Kievului.
Analiștii au subliniat însă că problemele din relația bilaterală cu Ucraina au fost mai degrabă electorale. Atât PiS, cât și Coaliția Civică au poziții ferme pro-Kiev.
Un lucru care s-ar putea schimba fundamental este coaliția „iliberală” încheiată în ultimii ani între Varșovia și Budapesta.
Polonia și Ungaria, aflate în conflict cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept, votau frecvent împreună pe diverse chestiuni, nu în ultimul rând migrația, blocând unanimitatea necesară în Consiliul European, pentru a-și atinge obiectivele.
Fără Kaczyński care să-l protejeze, premierul ungar Viktor Orbán este mult mai expus, scrie Politico.
:format(jpeg):quality(80)/wp-content/uploads/2024/05/hepta7835156-scaled.jpg)
