Noua Democrație, partidul care a condus Grecia în ultimii patru ani, vrea să obțină majoritatea parlamentară pentru a controla de unul singur guvernarea, iar sondajele spun că ar putea obține acest lucru la alegerile parlamentare de azi, scriu agențiile AFP și Reuters.
Grecii votează azi în al doilea scrutin general în puțin mai mult de o lună, analizele actuale sugerând că alegătorii sunt gata să îi ofere premierului conservator Kyriakos Mitsotakis al doilea mandat la guvernare.
Primele exit-poll-uri vor fi date publicității la închiderea urnelor, în jurul orei 19.00, iar rezultatele oficiale parțiale vor deveni clare în timpul serii.
Sondajele de opinie din ultimele zile au arătat că partidul său conservator Noua Democrație (ND) ar putea câștiga alegerile cu aproximativ 40% din voturi, în vreme ce Syriza, gruparea de stânga condusă de Alexis Tsipras, ar aduna doar aproximativ 20%, scrie Reuters.
Omul care a condus Grecia prin pandemia COVID, a supraviețuit unor scandaluri serioase și a coordonat o economie cu doi ani consecutivi de creștere puternică obținuse deja o victorie zdrobitoare în alegerile desfășurate în luna mai.
Dar pentru că sistemul electoral nu i-a oferit partidului său o majoritate în Parlament, el a decis să ceară celor 9,8 milioane de alegători greci să se întoarcă la urnele de vot.
Mitsotakis, care provine dintr-una dintre cele mai influente familii politice din Grecia, îl depășise atunci pe principalul său rival, fostul premier de stânga Alexis Tsipras, șeful partidului Syriza, cu peste 20 de procente.
Șansele ND de a câștiga majoritatea și de a rămâne la guvernarea Greciei sunt acum mult mai mari, ținând cont că la acest scrutin secund, regulile electorale oferă partidului câștigător un bonus de până la 50 de mandate parlamentare, în funcție de rezultatul obținut.
Principalul pericol cu care se va confrunta Mitsotakis ar putea fi o rată mai mare de absenteism, din cauza faptului că alegătorii percept rezultatul drept inevitabil, scrie AFP, citat de France24.
Îndemnându-și susținătorii să se prezinte la urne, acesta a avertizat prin urmare asupra posibilității unui al treilea scrutin, dacă partidul său nu va reuși să obțină o majoritate. „Sper că nu va trebui să ne întâlnim din nou la începutul lunii august”, a declarat el la Skai TV cu câteva ore înainte de încheierea campaniei electorale sâmbătă.
Mitsotakis vs. Tsipras
Mitsotakis l-a învins inițial pe Tsipras în 2019, pentru a prelua guvernarea Greciei, cu promisiunea de a pune capăt unui deceniu de criză economică.
Alegerile au venit într-un moment în care atât companiile, cât și angajații sufereau sub povara taxelor impuse de partidul Syriza, la presiunea creditorilor UE, cu scopul de a construi un excedent bugetar.
În următorii patru ani, poverile fiscale au fost ușurate și, deși pandemia Covid-19 a șters practic o mare parte din veniturile vitale obținute de Grecia din turism, țara și-a revenit puternic de atunci, cu o creștere de 8,3% în 2021 și de 5,9% în 2022.
Creșterea a fost ajutată de cele peste 57 de miliarde de euro distribuite de guvern pentru a atenua impactul crizei din domeniul sănătății și al inflației.
Discursul lui Mitsotakis, care a promis creștere economică, atragerea investitorilor și, mai ales, stabilitate, pare să fi fost bine primit de alegătorii obosiți de anii de criză.
Tsipras, al cărui apel la majorarea salariilor nu a reușit până acum să convingă suficienți alegători, a avertizat împotriva acordării unui „cec în alb” lui Mitsotakis, suspectându-l pe premier că urmărește o „agendă ascunsă” de politici pentru desființarea politicilor de beneficii sociale.
Problematic pentru Tsipras este că, în ciuda guvernării pragmatice și lipsite de spațiu de manevră de după apogeul crizei datoriilor, el rămâne pentru mulți greci drept prim-ministrul care a fost la un pas de a scoate Grecia din zona euro și care a acceptat condițiile creditorilor, pe care le respinsese atât de ferm inițial.
Comentatorii cred că, după ce a pierdut deja patru confruntări electorale cu Mitsotakis, o a cincea înfrângere, duminică, ar putea sfârși prin a-l costa postul de conducere al partidului.
Imun la scandaluri
Naufragiul din Marea Mediterană, care a ucis săptămâna trecută sute de migranți, în largul coastelor Greciei, a dominat campaniile celor două partide timp de mai multe zile în perioada premergătoare alegerilor, scrie Reuters.
Salvatorii au găsit 104 supraviețuitori și au recuperat 82 de cadavre, dar se crede că până la 750 de persoane erau îmbarcate pe vasul fragil, care plecase din Libia și se îndrepta spre Italia. Înainte de a se scufunda, ambarcațiunea a fost supravegheată de Garda de Coastă greacă, care a declarat că ocupanții au refuzat toate ofertele de ajutor.
Mai mulți critici și unele materiale de presă au sugerat însă că autoritățile elene au preferat de fapt să nu ofere ajutor unui vas aflat în mod evident în pericol, din dorința de a nu-i aduce pe migranți în Grecia.
Mitsotakis, a cărui administrație a adoptat o poziție dură față de migrație, a dat vina pe „traficanții nenorociți” pentru dezastru și a lăudat paza de coastă pentru salvarea oamenilor. Tsipras, care a guvernat Grecia în timpul crizei migranților din Europa din 2015-2016, a întrebat de ce garda de Coastă nu a intervenit mai devreme.
În cele din urmă, sondajele sugerează că evenimentul nu influențează alegerea votanților și popularitatea lui Mitsotakis. El s-a remarcat de altfel prin capacitatea de a supraviețui și altor scandaluri.
Catastrofa feroviară care a ucis 57 de persoane în nordul Greciei, în februarie, spre exemplu, a declanșat furie națională și chiar proteste de stradă, dar analiștii au observat că aceasta s-a îndreptat împotriva întregii clasei politice, nu doar a actualului guvern.
Scandalul de anul trecut provocat de interceptările unor politicieni şi jurnalişti de către serviciile secrete – aflate sub controlul direct al lui Mitsotakis – a făcut și el înconjurul presei europene, dar povestea nu a părut să-l afecteze prea mult pe premier, deşi opoziţia a căutat să scoată în evidenţă această temă în timpul campaniei electorale.
Economia și generația pierdută
În cele din urmă, economia și inflația – care anul trecut a depășit 10% – par să fi fost cele mai importante probleme ale cetățenilor. Un studiu recent al Universităţii Macedonia a arătat că problemele economice reprezintă cea mai importantă preocupare pentru 58% dintre cetăţenii greci.
Și judecând după rezultatele scrutinului din mai, Mitsotakis pare să-i fi convins pe greci că soluțiile sale sunt cele mai bune.
Tsipras, care a observat că economia lui Mitsotakis funcționează „doar pentru cei puternici”, a promis să combată inflația, pe care a pus-o pe seama „cartelurilor” interne, să crească cheltuielile publice pentru educație și să majoreze salariile funcționarilor publici și ale lucrătorilor din sănătate.
Una dintre marile probleme ale lui Tsipras este faptul că mulți tineri, care în mod tradițional votau cu stânga, au abandonat Syriza pentru conservatori, la votul din 21 mai.
Tinerii au fost de altfel în mod special căutați de politicieni, în această campanie.
În timp ce se preconizează că economia va crește cu 2,3% în acest an, iar șomajul a scăzut la 10%, aproape un sfert dintre grecii sub 24 de ani nu au un loc de muncă, iar 14% dintre cei sub 30 de ani sunt „grav defavorizați din punct de vedere material sau social”, potrivit Eurostat, ambele cifre fiind mai mult decât duble față de media UE.
Economiștii spun că efectele scăderii veniturilor, competențelor și productivității vor dura probabil o viață întreagă și ar putea crea probleme pentru finanțele statului în viitor, cu o populație îmbătrânită și în scădere, agravate de un exod de aproape 500.000 de tineri greci calificați în timpul crizei.
