Partidele componente ale alianţei Dreapta Unită (USR, PMP şi Forţa Dreptei) au depus, joi, la instanţa de contencios administrativ, acţiunea împotriva OUG de comasare a alegerilor europarlamentare şi locale, invocând încălcarea Constituţiei în mai multe puncte. Decizia Alianţei vine ca urmare a lipsei unei reacţii din partea Avocatului Poporului, căruia i s-a solicitat să atace la CCR ordonanţa.
Liderii Alianţei Dreapta Unită, Cătălin Drulă, Ludovic Orban şi Eugen Tomac, au sesizat luni Avocatul Poporului pe ordonanţa de urgenţă privind comasarea alegerilor europarlamentare şi locale, cerându-i să atace la CCR acest act normativ.
Potrivit Opoziţiei, prin Ordonanţă, ”Guvernul Ciolacu încalcă numeroase principii democratice şi constituţionale doar pentru ca PSD şi PNL să-şi asigure supravieţuirea la putere şi la robinetul banilor publici”.
Vezi mai jos argumentele alianței Dreapta Unită
În drept
1. Încălcarea previzibilității procesului electoral
Legile electorale trebuie să fie „corecte, în slujba democrației și pluralismului veritabil. Din păcate, uneori, când pregătesc alegerile, guvernanții pleacă de la ideea că guvernarea începe și se termină cu ei. Mirajul puterii îi determină să ignore filosofiile, practicile, tradițiile electorale. Este o gravă eroare, uneori cu consecințe imprevizibile. Important este ca parlamentele să nu cadă pradă unor asemenea comportamente”.1
În speță, Parlamentul a fost eludat din procesul legislativ în alegerea reglementării prin O.U.G.
Legislația electorală ar trebui să se schimbe în Parlament și nu prin ordonanță de urgență emisă de Guvern, după cum reiese și din Decizia nr. 51/25 ianuarie 2012 a Curții Constituționale: „reglementările în materie electorală să fie dezbătute în Parlament, iar nu adoptate pe calea unei proceduri cu caracter de excepţie, prin care Parlamentul este ocolit,
dar obligat la un vot tacit asupra unui conținut normativ aflat la aprecierea aproape exclusivă a Guvernului”.
Nici ordonanțele de urgență ale Guvernului nu trebuie, conform legii fundamentale, să intervină în normarea diverselor componente ale sistemului electoral. Astfel, deși constituantul nu interzice emiterea de ordonanțe de urgență în domeniul legii organice, ceea ce ar putea legitima intervenția ordonanțelor de urgență în materie electorală, art. 115 alin. (6) din Constituție prohibește expres această competență a Guvernului, instituind interdicții de normare prin ordonanțe de urgență, care afectează însăși validitatea acestora, constituționalitatea lor extrinsecă. Se prevede, pe de o parte, că acestea nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, iar, pe de altă parte, că nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
Drepturile electorale ce se bucură de garanție constituțională expresă sunt exceptate expres de la posibilitatea de a fi reglementate prin ordonanță de urgență. De asemenea, având în vedere exprimarea generică folosită de norma constituțională – drepturile electorale -, fără să se distingă între, p de o parte, drepturile electorale fundamentale garantate ca atare în textul Constituției și, pe de altă parte, drepturile electorale subiective (în cea mai mare parte a lor de natură procedurală), aplicând același principiu de interpretare ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, rezultă că ordonanțele de urgență nu pot afecta niciun drept electoral subiectiv, de rang infraconstituțional, așadar, generic, nu pot afecta niciun drept electoral.
Astfel, prin modalitatea în care pârâta a decis să modifice regulile în materie electorală a fost încălcat principiul previzibilității normelor și stabilității juridice, așa cum acestea își găsesc expresia atât în prevederile art. 1 alin. (5) din Constituția României, republicată și cum a fost dezvoltat într-o bogată jurisprudență constituțională, cât și, în consecință, în prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentală.
Stabilitatea legislativă în materie electorală are multiple fundamente, care nu sunt disparate, ci interconectate. Este vorba atât de fundamentul cu caracter general constând în stabilitatea legislativă pe care o impune securitatea juridică și principiul încrederii legitime în cadrul statului de drept, cât și de fundamente specifice materiei electorale. Securitatea juridică, care impune previzibilitatea și accesibilitatea normelor, precum și imposibilitatea normării intempestive, trebuie pusă în relație cu principiul supremației
Constituției și principiul legalității.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“. Această obligație, care revine atât persoanelor
fizice, cât și persoanelor juridice, se aplică în egală măsură și Parlamentului, inclusiv în privința modului de exercitare a atribuției sale principale și esențiale, respectiv aceea de unică autoritate legiuitoare a țării, care constă în elaborarea proiectelor de lege și adoptarea acestora ca legi ale statului român.
Curtea Constituțională, a reținut, în jurisprudența sa constantă, că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrariului (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019).
Conform Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția), „Necesitatea de a garanta stabilitatea nu privește, în practică, atât principiile fundamentale a căror contestare formală este greu de imaginat, cât cea a unor reguli mai precise ale dreptului electoral (…) De aceea, trebuie evitate nu numai manipulările în favoarea partidului la putere, ci chiar tentativele de manipulare. Ar fi necesar a se evita, nu atât modificarea sistemelor de scrutine care pot fi întotdeauna îmbunătățite – ci modificarea lor frecventă sau cu puţin timp (cel puţin un an) înainte de alegeri. Chiar în absenţa unei intenţii de manipulare, modificările vor fi dictate de interesele iminente ale partidului politic.“
Arătând că, adoptând anumite „Linii Directoare” referitoare la conduita electorală europeană, Comisia de la Veneția a precizat că o condiție pentru punerea în practică a principiilor „patrimoniului electoral european” îl reprezintă și existența unor garanții procedurale și a subliniat în materie electorală că „orice reformă care vizează legislația electorală care urmează să se aplice unor alegeri trebuie să aibă loc suficient de devreme pentru a putea fi cu adevărat aplicabilă”.
Curtea Constituțională a subliniat deja importanța dispozițiilor Codului bunelor practici: „Luând în discuţie, în acest context, forţa juridică a dispoziţiilor Codului bunelor practici în materie electorală, elaborat de Comisia de la Veneţia, invocat de autorii sesizării, Curtea reține că într-adevăr acest act nu are un caracter obligatoriu, însă recomandările sale constituie coordonate ale unui scrutin democratic, în raport cu care statele – care se
caracterizează ca aparţinând acestui tip de regim – îşi pot manifesta opţiunea liberă în materie electorală, cu respectarea drepturilor fundamentale ale omului, în general, şi a dreptului de a fi ales şi de a alege, în special.“
Mai mult de atât, considerăm că termenul de un an este unul minimal, existând și opinii ale specialiștilor conform cărora legile electorale se pot modifica cu mai mult de un an înainte: „Fără îndoială, organizarea și desfășurarea alegerilor implică existența unei (unor) legi electorale. Dar, și acest lucru este de reținut, o asemenea lege trebuie promulgată cu cel puțin doi ani înaintea alegerilor (sfârșitul mandatului). Legile electorale trebuie cunoscute de către alegători și de cei care se ocupă de pregătirea alegerilor. Surprizele electorale nu sunt de dorit și sunt privite cu suspiciune. Credem că cel puțin doi ani înainte de alegere se constituie într-un termen rezonabil. Aceasta permite partidelor politice să-și actualizeze structurile și activitățile, sau corpului social să se orienteze din punct de vedere politic”.
Instituirea statului de drept impune dreptul subiecților la securitate juridică, în virtutea căruia dreptul creat de stat trebuie să aibă anumite calități – să fie cert, accesibil, precis, previzibil, predictibil și clar, iar situațiile juridice să fie stabile -, normele să nu fie retroactive, iar schimbările normative, ca și acțiunile statului, în genere, să poată fi prevăzute de subiectele de drept pe care le vizează, ceea ce impune ca statul să nu normeze intempestiv (…) În materie electorală, intempestivitatea, nerespectarea stabilității legislative sunt cenzurate inclusiv de către Curtea Constituțională (…) în funcție de recomandările Comisiei de la Veneția în materie.
De asemenea, în Codul bunelor practici în materie electorală, sus-menționat, s-a apreciat că „Stabilitatea dreptului este un element important al credibilității procesului electoral și este esențială pentru consolidarea democrației. (…)”.
În Decizia nr. 426/11 iulie 2023, Curtea Constituțională face referire la modificarea legislației cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și efectele asupra predictibilității cadrului legislativ: „Aşadar, un prim aspect al principiului securităţii juridice în materie electorală vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului.”
Totodată, prin Decizia nr. 681/2021 din 21 octombrie 202 și Decizia nr. 26/2012 din 18 ianuarie 201214, Curtea Constituțională a reținut următoarele: „Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea constată că prin reglementarea acestora legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare.
De asemenea, în Comunicatul de presă al Curţii Constituţionale din 12 decembrie 2012 a fost menționat faptul că „dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigenţe, între care şi aceea a stabilității normelor juridice în domeniul electoral”, iar „instabilitatea legislativă în materie electorală, determinată de modificarea acestei legislaţii, cu precădere în anii electorali, s-a relevat a fi nu doar un factor de incertitudine juridică, ci şi o cauză a deficienţelor acestei legislaţii, constatate cu prilejul aplicării sale.”
Pin Decizia nr. 473/2013 din 21 noiembrie 201315, Curtea Constituțională a mai statuat, de principiu, că „orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii.“
Astfel, instanța constituțională a reținut că accesibilitatea și previzibilitatea legii sunt cerințe ale principiului securității raporturilor juridice, constituind garanții împotriva arbitrariului (Decizia nr. 139 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 3 mai 2019).
În Decizia nr. 426/2023, Curtea Constituțională face referire la modificarea legislației cu mai puțin de un an înaintea alegerilor și efectele asupra predictibilității cadrului legislativ: „Aşadar, un prim aspect al principiului securităţii juridice în materie electorală vizează frecvenţa modificărilor legislative, care determină impredictibilitatea cadrului normativ şi confuzia alegătorilor cu privire la sistemul de scrutin aplicabil. Alternativ, este momentul în care intervin modificările legislative. Cu cât acesta este mai apropiat de data organizării alegerilor, cu atât este mai puternică prezumţia că modificările respective au ca scop crearea unui beneficiu/avantaj pentru partidul politic care le-a adoptat, fiind dictate de interesele sale iminente, şi pot avea ca rezultat manipularea electoratului.“
Pe lângă dreptul la securitate juridică, fundamentele specifice ale stabilității legislative în materie electorală, astfel cum au fost consacrate în jurisprudența constituțională sunt: caracterul democratic al statului (art. 1 alin. (1) din Constituție), în care suveranitatea are ca sursă poporul și se exercită prin organe reprezentative, alese prin intermediul dreptului la alegeri libere, periodice și corecte (art. 2 alin. (1) din Constituție)
În acest sens, textul normativ care face obiectul prezentei sesizări nu respectă cerințele de calitate a legii, sub aspectul previzibilității normei, prevăzute de art. 36 alin. (1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cerințe care se circumscriu principiului legalității prevăzut la art. 1 alin. (5) din Constituție.
Previzibilitatea unei norme presupune în mod obligatoriu ca destinatarul acesteia să aibă o reprezentare clară a aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita17. Or, prin timpul scurt până la alegeri, destinatarii normei juridice nu își pot forma o reprezentare clară a drepturilor și obligațiilor. Acest aspect contravine flagrant principiilor fundamentale ale legalității și securității juridice, statuate prin art. 1 alin. (3)-(5) din Constituție și prin jurisprudența constantă a Curții Constituționale.
Conform jurisprudenței Curții Constituționale, principiul securității juridice se referă la faptul că cetățenii trebuie protejați contra unui pericol creat de legiuitor, prin normele juridice pe care le propune și adoptă, în sens contrar fiind afectată însăși securitatea juridică a persoanei. Astfel,legiuitorulare„obligația constituțională de a asigura atâtostabilitate firească dreptului,câtșivalorificarea în condițiioptime a drepturilorșia libertăților fundamentale“(a se vedea în acestDecizianr.51 din 25 ianuarie201218,Decizia nr.90 din7 februarie 201219,Decizia nr.240 din 3 iunie202020,Decizia nr.504 din 12 iunie 202021, Decizia nr.454 din 4 iulie 201822,Decizia nr.836 din 1 octombrie 201823,Decizia nr.187din 17 martie 202124,Decizia nr.478 din 7 mai202125și Decizia nr.688 din 21 octombrie202126).
Conceptulde „previzibilitate“a legiia fostdezvoltatde Curtea Europeanăa DrepturilorOmuluiîn contextulmailarg alrespectăriiprincipiuluilegalității.De asemenea,practica CurțiiConstituționale esteconstantă în demarcarea clară a exigenței de claritate și previzibilitate pe care trebuie să o îndeplinească orice actnormativ.
Astfelcerința ca oingerință să „fie prevăzută de lege“impune nu doaro minimă bază legalăpe care să se întemeieze acțiunea statului,ci„legea“trebuie să fie accesibilăși previzibilă. În Hotărârea SundayTimescontra RegatuluiUnitdin 26 aprilie 1979se precizează căo normă nu poate ficonsiderată o „lege“dacă nu este formulată cu suficientă preciziepentru a permite cetățeanuluisă îșireglementeze comportamentul.
Practica CEDO a evidențiatprezența uneilipse de previzibilitateșiîn cazulprezențeiincoerențeilegislativeînCauza Viașu c.României(2008)care a creatatât„un climat deincertitudine juridică“,câtșiun „echivocalsituațiilorjuridice incerte“având un caractersistematicpe fondulimperfecțiuniiîn ordinea juridică internă șialdisfuncționalitățiilegislațieiromâne în anumite materii.Lipsa de claritate și previzibilitate a legiieste asociatănesocotirii art. 1 alin. (5) din Constituție.
Lipsa de previzibilitate a legiiîn această materie,conduce în mod direct la lipsa destabilitatea statului.
Constituțiastabilește că alegerile trebuie să fie libere,periodice șicorecte. Pregătireaalegerilorlibere șicorecte implică maimulte structuriorganizatorice(birouri, comisii, observatorietc.).De aceea,formarea lortrebuie făcută cu respectarea unorcriterii,inclusiv al asigurării cătimpul rămas până la alegeri este suficient pentru respectarea principiilor constituționale.
O lege electorală are un conținut normativ foarte bogat pentru că însăși alegerile presupun principii, structuri, tehnici și procedee care trebuie să se realizeze, uneori matematic, într-o succesiune logică. O lege electorală nu trebuie să conțină erori sau imperfecțiuni. Ea trebuie astfel alcătuită încât să răspundă exigențelor statului de drept și democratic și, bineînțeles, tehnicilor rezultând din art. 2 din Constituție, articol potrivit căruia „Suveranitatea națională aparține poporului român, care o exercită prin alegeri libere, periodice și corecte, precum și prin referendum.”
2.Încălcarea dreptului de vot, dreptului de a fi ales și principiului egalității în drepturi
Drepturile electorale sunt prin excelență drepturi cetățenești fundamentale. Dreptul de a alege și dreptul de a fi ales sunt garantate constituțional ca drepturi fundamentale, în art. 36, respectiv 37 din Legea supremă. Cât timp aceste dispoziții constituționale nu disting în raport de tipul de alegeri – parlamentare, prezidențiale, respectiv locale-, dreptul de a alege și dreptul de a fi ales se manifestă ca drepturi electorale fundamentale, garantate constituțional atât în cadrul alegerilor parlamentare și prezidențiale, cât și în cadrul alegerilor locale.28
Dacă examinăm sediul juridic al materiei vom constata lesne că unele drepturi electorale sunt prevăzute chiar în textul Constituției, iar unele în legile electorale. Dacă analizăm prevederile din legile electorale, vom identifica mai multe drepturi electorale, precum: dreptul cetățenilor de a verifica înscrierea în listele electorale și de a face întâmpinări împotriva omisiunilor, înscrierilor greșite și a oricăror erori; dreptul de a contesta candidaturile etc. (…) Astfel, dreptul de a alege poate fi considerat un drept complex care conține elemente constituționale (votul cu toate trăsăturile sale) și elemente de nivelul legii (…)29.
În același sens, Curtea Constituțională30 a reținut că sfera drepturilor electorale, care „formează o categorie distinctă între drepturile și libertățile cetățenilor”, cuprinde, pe de o parte, drepturile electorale aflate în sfera drepturilor și libertăților prevăzute de Constituție și, pe de altă parte, drepturile electorale menționate de legislația infraconstituțională, care sunt „drepturi electorale procedurale ce țin de exercitarea drepturilor electorale fundamentale ale cetățenilor (dreptul de vot, dreptul de a fi ales, dreptul de a alege)”.
Drepturile electorale subiective sunt reglementate la nivel infraconstituțional, au caracter, de cele mai multe ori, procedural și sunt reprezentate, pe de o parte, de drepturile electorale subiective prin care se concretizează drepturile electorale cu caracter fundamental, avându-i ca titulari pe titularii acestora din urmă, iar, pe de altă parte, de alte drepturi electorale subiective implicate în procesul alegerilor, fără de care eficacitatea drepturilor electorale fundamentale ar rămâne iluzorie. Aceste din urmă drepturi electorale subiective îi au ca titulari pe alți participanți la alegeri decât pe titularii dreptului de a alege și ai dreptului de a fi ales (de pildă, formațiunile politice care participă la alegeri propunând sau, după caz, susținând candidați).
Având în vedere că statul român face parte din Uniunea Europeană, sfera tradițională a drepturilor electorale cu caracter fundamental – dreptul de a alege și dreptul de a fi ales – este extinsă, inclusiv în cazul sistemului nostru, cuprinzând atât dreptul de a alege și dreptul de a fi ales al cetățenilor europeni pentru autoritățile administrației publice locale autonome alese, garantat în art. 16 alin. (4) din Constituție, cât și dreptul de a alege și dreptul de a fi ales pentru Parlamentul European, garantat, în cazul cetățenilor români, de art. 38 din Constituție, iar în cazul cetățenilor europeni cu domiciliul sau reședința în România avându-și fundamentul constituțional în art. 148 alin. (2) și (3) din Legea supremă, care dispun:
(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum și celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
(3) Prevederile alineatelor (1) și (2) se aplică, în mod corespunzător, și pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.32
În contextul modificării termenelor cu puțin timp înainte de desfășurarea procesului electoral, este afectată exercitarea drepturilor electorale ale candidaților, cetățenilor și opoziției, contravenind principiilor democratice fundamentale și obligațiilor internaționale ale statului.
De asemenea, de cele mai multe ori, este imposibil să se facă o disociere între intervenția asupra drepturilor electorale și impactul negativ asupra acestora, deoarece, în general, modificarea unui drept electoral în sens favorabil atrage modificarea în sens nefavorabil a unui drept electoral corelativ33.
Egalitatea de șanse în cadrul procesului electoral este esențială pentru asigurarea unor alegeri democratice corecte. Schimbările legislative care intervin într-un termen scurt
înaintea alegerilor afectează egalitate de șanse, favorizând partidele la putere sau candidații cu resurse mai mari, în detrimentul candidaților sau al partidelor neaflate la putere, care și-au făcut strategiile electorale bazându-se pe legislația în vigoare.
Organizarea și desfășurarea alegerilor trebuie să fie în afara oricăror privilegii și discriminări pentru a nu încălca egalitatea în drepturi a cetățenilor, (…) pentru a nu încălca egalitatea votului.34
A.Schimbarea regulilor privind compoziția birourilor electorale, inclusiv a birourilor secțiilor de votare
Această modificare produsă de OUG nr. 21/2024 constituie o problemă sensibilă care poate influența în mod semnificativ echitatea și corectitudinea procesului electoral. Astfel de modificări pot crea, intenționat sau nu, un teren inegal pentru competitorii electorali, favorizând anumiți participanți în detrimentul altora, ceea ce contravine principiilor democratice constituționale de bază.
În primul rând, schimbările în compoziția birourilor electorale pot afecta imparțialitatea acestora. Birourile electorale joacă un rol esențial în asigurarea integrității procesului de votare, supervizarea corectă a alegerilor și numărarea voturilor. O compoziție echilibrată asigură că niciun partid sau candidat nu are o influență nedreaptă asupra acestui proces. Orice încercare de a modifica această compoziție în favoarea unui grup poate submina încrederea în procesul electoral și poate duce la contestarea rezultatelor, în special dacă se realizează pe ultima sută de metri.
În al doilea rând, schimbările pot afecta accesul la resurse și informații. Birourile electorale au acces la informații esențiale și gestionează resurse importante. Dacă un partid sau candidați specifici sunt favorizați în compoziția birourilor, aceștia ar putea beneficia de un acces preferențial la informații sau resurse, oferindu-le un avantaj inechitabil față de concurenți. Acest lucru poate influența capacitatea candidaților de a-și mobiliza alegătorii și de a-și promova mesajele.
În al treilea rând, percepția publică asupra corectitudinii alegerilor este vitală pentru legitimitatea democratică. Orice schimbare percepută ca fiind făcută pentru a avantaja anumite părți poate eroda încrederea publicului în sistemul electoral. În democrații, încrederea cetățenilor în procesul electoral este un pilon al stabilității și legitimității guvernării. Percepțiile de parțialitate sau manipulare pot conduce la scăderea participării la vot, contestări ale rezultatelor și tensiuni sociale.
În cele din urmă, schimbările în compoziția birourilor electorale pot avea implicații pe termen lung asupra sistemului politic. Avantajarea sistematică a anumitor participanți poate consolida pozițiile de putere existente și împiedica schimbarea democratică. Acest lucru poate duce la o stagnare politică și la diminuarea diversității și reprezentativității în cadrul proceselor politice.
În concluzie, orice modificare a regulilor referitoare la compoziția birourilor electorale trebuia abordată cu prudență și transparență, asigurându-se că principiile de imparțialitate, echitate și transparență sunt menținute. Este esențial ca toate părțile interesate, inclusiv partidele politice, societatea civilă și observatorii internaționali, să fie implicate în orice discuție despre astfel de schimbări pentru a proteja integritatea și legitimitatea procesului electoral. Or, în speță, sunt partide care au fost eliminate în ultima secundă, în mod arbitrar, din componența birourilor secțiilor de votare.
În contextul în care în Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția) și în jurisprudența Curții Constituționale este semnalată necesitatea de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de organizarea alegerilor, ordonanța de urgență adoptată are drept consecință restrângerea accesului la vot în ceea ce privește anumiți cetățeni care dispuneau de un drept fundamental care permitea participarea acestora la procesul electoral în contextul legislației electorale în vigoare.
B.Împiedicarea accesului la vot a cetățenilor care ar fi împlinit 18 ani între data inițială a alegerilor și noua dată de desfășurare stabilită prin intermediul OUG nr. 21/2024, respectiv limitarea semnificativă a dreptului de vot al multor tineri, lucrători și persoane care se bazau pe legislația existentă cu privire la reședință (viza de flotant).
Prin adoptarea acestei ordonanțe de urgență care instituie organizarea alegerilor locale mai devreme decât era planificat inițial prin legislația în vigoare, care este în acord cu recomandările europene, se creează o situație de restrângere a accesului la vot a cetățenilor care ar fi împlinit vârsta de 18 ani între data inițială a alegerilor și noua dată de desfășurare stabilită prin intermediul prezentei ordonanțe de urgență. Astfel, prin efectele pe care ordonanța le produce, această categorie de cetățeni se regăsește în situația de imposibilitate de a își exercita un drept fundamental, în concret dreptul de a își alege reprezentanți în cadrul autorităților locale.
Mai mult de atât, prin instituirea unui termen de 60 zile, respectiv reducerea propusă a perioadei pentru înregistrarea unui vot pe baza reședinței (vizei de flotant) chiar înainte de alegeri, se vor limita semnificativ drepturile de vot ale multor tineri, lucrători și persoane care se bazau pe legislația existentă.
Această schimbare bruscă impune bariere logistice și birocratice, privând potențial o parte substanțială a electoratului care depinde de flexibilitatea legilor actuale pentru a-și
exercita dreptul democratic de a vota. Aceștia știau până la data intrării în vigoare a ordonanței că au timp să își clarifice situația legală pentru a vota în luna septembrie. Îngreunând pentru aceste grupuri înregistrarea votului, se ajunge la subminarea drepturilor electorale prevăzute de Constituție și lipsei reprezentării în procesele decizionale cruciale.
C.Restrângerea dreptului de vot ca urmare a organizării concomitente a alegerilor locale cu cele europarlamentare
În același sens, conform Deciziei CCR nr. 51/25 ianuarie 201235: „Curtea constată, totodată, că această reglementare este de natură să determine dificultăţi în exercitarea dreptului de vot, dificultăţi care pot avea ca efect, în cele din urmă, restrângerea exerciţiului acestui drept. Astfel, prin organizarea concomitentă a alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat şi a celor pentru autorităţile administraţiei publice locale cetăţenii vor avea de realizat o sarcină mult mai complexă – exprimarea opţiunii pe 6 buletine de vot, ceea ce va presupune creşterea exponenţială a timpului necesar votării pentru fiecare cetăţean, luând în calcul în acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot în cabine, introducerea buletinelor de vot în cele 3 urne. Complexitatea operaţiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegătorilor care, independent de voinţa lor, nu vor reuşi să voteze în perioada de timp afectată exercitării votului, până la închiderea urnelor”.
În speță, toate argumentele Curții Constituționale din 2012 rămân valabile cu privire la actuala comasare a alegerilor: numărul mare de buletine de vot, creșterea timpului necesar votării pentru fiecare cetățean, timpul de vot, distribuirea buletinelor, toate fiind de natură să îngrădească drepturile electorale ale multor cetățeni.
Transparența legislativă și accesul la informație sunt vitale unui proces electoral liber și corect. Introducerea de modificări legislative fără un proces amplu de consultare publică și fără a oferi timp suficient pentru diseminarea și înțelegerea acestora subminează transparența și limitează capacitatea cetățenilor de a face alegeri informate. Aceste modificări ar fi trebuit să fie făcute din timp pentru a putea fi implementate corespunzător.
Mai mult de atât, ordonanța are un potențial ridicat de a crea dificultăți membrilor administrației electorale. Conform Deciziei Curții Constituționale nr. 51/25 ianuarie 201236: „Legea criticată, modificând cu mai puţin de un an înaintea alegerilor procedura de desfăşurare a acestora, se abate de la dispoziţiile invocate. O asemenea modificare legislativă intempestivă poate fi de natură să creeze dificultăţi suplimentare autorităţilor însărcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptării la procedura nou instituită şi operaţiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune”. În orice democrație consolidată, însuși dreptul material este afectat în condițiile în care normele procedurale restrâng sau îngreunează posibilitatea exercitării acestuia.
Printr-o legislație nouă ar trebui să se ajungă la „buna organizare și desfășurare a alegerilor și la stabilirea corectă a rezultatului voturilor, la asigurarea și garantarea egalității de șanse pentru toți candidații, indiferent de apartenența politică a acestora.”
În speță, aleșii locali în funcție sunt privați de mai multe luni din mandat, timp în care puteau să-și încheie numeroase proiecte înainte de campania electorală. Aceștia sunt privați astfel de aproape 10% din perioada mandatului înainte de campania electorală.
Conform ordonanței de urgență, „perioada electorală pentru alegerile din data de 9 iunie 2024 începe la data de 12 martie 2024”(!), adică la o distanță de doar câteva zile de la emiterea prezentei ordonanțe de urgență38. Este imposibil astfel ca măsurile luate care vizează drepturile electorale să fie aduse la cunoștință publică în timp util.
Încălcarea flagrantă a drepturilor electorale ale Partidului Forța Dreptei precum anularea reprezentativității politice a membrilor parlamentari ai Forța Dreptei.
Pornind de la prevederile articolului 26, alin. 1439, articolul 30, alin. 440 și articolul 58, alin. (8), lit. a41 din Legea 115/2015, partidul Forța Dreptei, având în componență 17 parlamentari (2 senatori și 15 deputați), beneficia anterior de dreptul incontestabil de a desemna reprezentanți în birourile electorale ale secțiilor de votare. Acest drept ne-a fost însă revocat în mod arbitrar prin recentele modificări legislative, care contravin principiilor democratice fundamentale și dreptului la un proces electoral echitabil.
Prin eliminarea prevederilor ce ne permiteau să avem reprezentanți în birourile electorale, ni s-a restrâns semnificativ capacitatea de a supraveghea corectitudinea și transparența procesului electoral, esențiale pentru asigurarea integrității și echității acestuia. Această restricție privează partidul Forța Dreptei de oportunitatea de a contribui activ la supervizarea numărării voturilor, la identificarea și semnalarea neregulilor, garantând astfel reprezentarea intereselor electoratului nostru și susținând principiile democratice ale pluralismului și participării echitabile.
Mai mult, modificarea legislativă contravine principiului egalității în fața legii, un pilon fundamental al statului de drept, încălcând astfel dreptul partidului nostru de a concura pe picior de egalitate în cadrul procesului electoral. Prin creșterea arbitrară a pragului pentru desemnarea reprezentanților în birourile electorale, legiuitorul a introdus o discriminare nejustificată între entitățile politice, afectând astfel echitatea și competitivitatea procesului electoral.
În plus, această restricție aduce atingere drepturilor politice fundamentale garantate de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, inclusiv dreptul la libera exprimare și la asociere liberă, care sunt esențiale pentru participarea activă și semnificativă la viața politică democratică a țării. Excluderea partidului nostru de la supervizarea directă a procesului electoral subminează aceste drepturi fundamentale, diminuând capacitatea noastră de a asigura un proces electoral transparent și corect.
În concluzie, solicităm instanței să recunoască încălcările drepturilor noastre electorale și să constate nelegalitatea modificărilor legislative care ne privează de capacitatea de a avea reprezentanți în birourile electorale. Este esențial pentru menținerea unui proces electoral echitabil și pentru protecția principiilor democratice fundamentale ca toate partidele politice care îndeplinesc criteriile stabilite de lege să poată participa în mod egal la supervizarea alegerilor.
CONCLUZII
Prin alegeri, poporul își desemnează autoritățile reprezentative, adică cele prin care își exercită puterea, iar această desemnare trebuie să fie astfel realizată încât voința poporului să fie clar și liberă exprimată, fără a putea fi cenzurată sau deturnată într-un fel sau altul de alte puteri sau autorități.
În concluzie, modificările legislative aduse cu puțin timp înainte de alegeri reprezintă o încălcare gravă a drepturilor electorale, afectând principiile de bază ale democrației și ale statului de drept. Este imperativ ca orice schimbare în legislația electorală să fie realizată cu suficient timp în avans față de alegeri, pentru a asigura certitudinea legală, egalitatea de șanse, transparența și un proces electoral liber și corect.
În acest context, este esențială admiterea prezentei acțiuni, deoarece schimbările introduse în cadrul procesului și procedurilor electorale, cu numai câteva zile înainte de perioada electorală, contravin principiilor de stabilitate și predictibilitate în materie electorală, soluție precizată și conform Codului bunelor practici în materie electorală al Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția)
Așadar, este crucial să se asigure conformitatea cu standardele internaționale și angajamentele statului de a proteja drepturile electorale fundamentale ale tuturor cetățenilor, garantând astfel integritatea procesului electoral.
Procedurile electorale trebuie să fie „corecte, în slujba democrației și pluralismului veritabil. Din păcate, uneori, când pregătesc alegerile, guvernanții pleacă de la ideea că guvernarea începe și se termină cu ei. Mirajul puterii îi determină să ignore filosofiile, practicile, tradițiile electorale. Este o gravă eroare, uneori cu consecințe imprevizibile. Important este ca parlamentele să nu cadă pradă unor asemenea comportamente”
În statul de drept democratic român, care este, totodată, și o democrație constituțională, aceste valori sunt garantate ca valori supreme, în spiritul tradițiilor democratice ale poporului român și idealurilor Revoluției din decembrie 1989, chiar în art. 1 alin. (3) din
Legea supremă: demnitatea omului, drepturile și libertățile cetățenilor, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic. Conceperea sistemului electoral în România va trebui deci să respecte aceste valori și să contribuie la efectivitatea lor.44
Față de cele învederate solicităm onoratei instanțe să admită prezenta cerere de chemare în judecată și subsecvent constatării neconstituționalității OUG nr. 21/2024 (excepția de neconstituționalitate fiind anexată prezentei), să dispuneți:
(i) Repararea în natură a prejudiciilor generate de OUG nr. 21/2024 pentru subscrișii, prin invalidarea posibilității menținerii mandatelor de către aleșii locali urmare a pierderii, prin demisie, a calităţii de membru al partidului politic sau al organizaţiei minorităţii naţionale pe a cărei listă a fost ales;
(ii) Repararea în natură a pagubelor subscrisului Partidul Mișcarea Populară prin revenirea la reglementarea anterioară OUG nr. 21/2024 care îmi permitea să am delegați în fiecare secție de votare pentru scrutinul aferent alegerilor pentru Parlamentul European;
(iii) obligarea pârâtei la oprirea procesului și procedurilor electorale pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale (primării, consilii locale, președinți consiliile județene, consilii județene)
Material susținut de USR
