Austria, “bolnavul” periculos al Europei. Extrema dreaptă domină autoritar sondajele şi strigă public: “Opriţi nebunia UE!”

Partidul Libertăţii (FPÖ), de extremă-dreapta, din Austria este de mai bine de un an cel mai popular din ţară, iar cu o lună înainte de alegerile europene această susținere electorală a ajuns, conform ultimelor sondaje, la aproape 30 la sută. Scorul este cu zece puncte procentuale mai mare decât rezultatele obținute de partid la alegerile europene din 2019, alimentând speranțele președintelui său, Herbert Kickl, de a câștiga alegerile parlamentare programate în luna septembrie în Austria.

FPÖ a jucat rolul victimei

“Opriţi nebunia UE!”, se poate citi zilele acestea pe afişele electorale ale FPÖ pentru alegerile europarlamentare, care îi înfăţişează pe președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele ucrainean Volodimir Zelenski îmbrățișați, iar pe fundal sunt un tanc, elicoptere, o seringă, parcuri eoliene și o barcă cu migranți.

Retorica FPÖ – populistă, rusofilă, eurosceptică și anti-vaxxer – este percepută pozitiv de o parte semnificativă a electoratului. Dacă va continua astfel să progreseze până la alegerile parlamentare din luna septembrie, extrema dreaptă are toate șansele să devină din toamnă partidul de guvernământ în Austria, este părerea unanimă a analiștilor politici.

Partidul este în fruntea sondajelor de la sfârșitul anului 2022. Înaintea alegerilor europarlamentare din 9 iunie, FPÖ – care deține acum trei dintre cele 19 locuri ale Austriei în Parlamentul European – are sprijinul a 28,2% dintre respondenți, potrivit unui sondaj Ipsos, înaintea social-democraților (SPÖ, 22%) și Partidul Popular conservator (ÖVP, 21 la sută).

Partidul de extremă dreapta are o mare susţinere şi pe retelele de socializare. Harald Vilimsky, liderul FPÖ, are de patru ori mai mulți urmăritori decât Helmut Brandstatter de la Partidul Noua Austria și Forum Liberal (NEOS) sau Lene Schilling de la Verzi, potrivit agenției austriece de presă APA.

Fondat în 1956, FPÖ s-a prezentat inițial ca un partid pangerman al cărui scop era să pregătească revenirea național-socialismului în Austria. “Majoritatea liderilor de partid au fost foști membri ai Partidului Nazist”, spune Benjamin Biard, de la Centrul pentru Cercetare și Informare Sociopolitică (CRISP) din Bruxelles. “Dar asta nu înseamnă că este cazul şi în zilele noastre”, adaugă Biard, expert în extrema dreaptă în Europa.

Experiențele la guvernare ale FPÖ

FPÖ a venit pentru prima dată la putere în 1983-1986, abandonând fundamentele sale ideologice inițiale și adoptând o poziție “liberală” de piață liberă, ceea ce l-a determinat să formeze un guvern de coaliție cu social-democrații. Dar, odată cu ascensiunea controversatului lider Jorg Haider, în 1986, FPÖ a fost marginalizat și, ca partid de opoziție, a început să se întoarcă din ce în ce mai mult către dreapta naționalistă și populistă, iar Haider a relativizat sau a reinterpretat deschis trecutul nazist al Austriei. În cele din urmă, el a demisionat în 2000, după ce a făcut declarații controversate despre cel de-al Treilea Reich.

FPÖ și-a arătat din nou forţa la alegerile parlamentare din 1999, când a devenit al doilea partid politic ca mărime din Austria, iar în februarie 2000 s-a alăturat coaliției de guvernământ cu Partidul Popular al lui Wolfgang Schussel. Potrivit lui Benjamin Biard, acea coaliție a fost unul dintre primele exemple ale “noii etape de dezvoltare a extremei drepte în Europa, de la al Doilea Război Mondial”.

Deși FPÖ a suferit diviziuni interne și lovituri electorale, a revenit în inima vieții politice austriece în 2017, alăturându-se guvernului ÖVP al lui Sebastian Kurz. Această nouă experiență la putere a fost din nou de scurtă durată, de data aceasta din cauza scandalului de corupție numit Ibiza-gate, care l-a forțat pe liderul partidului, Heinz-Christian Strache, să demisioneze din funcția de vicecancelar în 2019.

Scandalul a avut un impact limitat asupra partidului, potrivit lui Biard. La ultimele alegeri europarlamentare din 2019, FPÖ, deși a obținut un rezultat ceva mai slab, a rămas al treilea partid ca mărime, cu 17,2% din voturi. “Se pare că nemulțumirea electoratului său, sau a unei părţi a acestuia, nu a fost confirmată pe termen lung”, a remarcat Biard. “O explicație a modului în care FPÖ reușește să supraviețuiască scandalurilor constă în faptul că partidelor de extremă dreaptă le place în mod tradițional să se înfățișeze drept victime ale sistemului în ansamblu și folosesc cu îndemânare acest lucru pentru a reduce la tăcere criticile”, explică Biard.

Tema scoaterii Austriei din UE

Pe lângă această retorică anti-sistemică, celelalte teme majore ale FPÖ sunt tipice partidelor de extremă dreaptă: opoziția față de imigrație, apărarea unei forme de “patriotism” austriac, o poziție foarte dură față de islam și un accent pe retorica eurosceptică. Ca și în cazul majorității partidelor de extremă dreaptă, alegătorii FPÖ sunt motivați de ideologie, dar votează și pentru a-şi “exprima nemulțumirea sau chiar deziluzia față de modul în care funcționează astăzi democrația”, a mai spus Biard.

“Imaginați-vă un buton roșu pentru a scoate Austria din nebunia UE. Nu aș ezita nici o milisecundă să-l apăs”, a spus Vilimsky la conferința partidului FPÖ de la Viena, la mijlocul lunii aprilie. Deși nu a mers atât de departe încât să vorbească explicit despre ieșirea Austriei din UE, Vilimsky a subliniat poziția radicală a FPÖ față de Bruxelles, care este împărtășită de extrema dreaptă din Italia, Franța și Țările de Jos. Cu toate acestea, majoritatea partidelor europene de extremă-dreapta “își înmoaie acum pozițiile, susținând mai degrabă reforme instituționale profunde, decât să părăsească UE”, consideră Biard. Partidul Olandez pentru Libertate, de exemplu, a retras în cele din urmă din programul său propunerea de a părăsi UE.

În Parlamentul European, FPÖ face parte din grupul politic Identity and Democracy și a fost unul dintre fondatorii acestuia în 2015. Grupul este al șaselea ca mărime în actuala configuraţie a Parlamentului European și are 59 de reprezentanți, din opt țări. Dacă partidele populiste se descurcă bine la alegerile europarlamentare din 9 iunie, FPÖ speră să unească grupul Identitate și Democrație sub un “acoperiș comun” cu partidele din grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), din care face parte şi europarlamentarul român Cristian Terheş.