Spre nefericirea noastră, suntem, din nou, în topul tabelului ridicolului.
În mod normal, natural, (dar oare? ce este natural/normal în politica românească?!), competitorii electorali ar trebui să propună cele mai bune candidaturi.
Acest proces presupune o selecție riguroasă în timp, asumată de către partide sau alianțe politice sau electorale, propuse într-un timp rezonabil electoratului, așa încât acesta, în cunoștință de cauză, să poată decide cât mai adecvat.
Pe acest subiect, ca un exemplu de bune practici, ca să folosim o sintagmă agreată de noile retorici, în ce privește candidatura PSD-PNL la Primăria Capitalei, suntem, într-o sintagmă excesiv de tolerantă, eufemistic-pozitivă, cel puțin, oarecum nedumeriți!
Se știe – pentru democrațiile consolidate, este chiar o cutumă –, candidatul pentru Primăria Capitalei, potențial, poate să fie candidatul pentru Președinția Statului.
Ce avem noi aici? ca să ne exprimăm într-o formulă banal-comică, parte dintr-un scenariu de film!?
În principal, avem un primar în funcție, Nicușor Dan – neîndoielnic cu multe scadențe, dar și cu unele realizări -, un candidat foarte exotic, spre ridicolul de joasă extracție (apud, seniorul Corneliu Coposu, pentru sintagma foarte percutantă), cu foarte multe probleme privind legalitatea exercitării actualei funcții (dovadă că a stat / a executat, cam puțin!, spunem noi!, o sumă de luni la răcoare), recte Piedone, și un candidat propus de Alianța PSD-PNL, Cătălin Cîrstoiu.
Propunerea Alianței PSD-PNL ne-am fi așteptat să fie una foarte consistentă, aproape imbatabilă, dat fiind faptul că cele două partide mari – unite, mai nou, în cuget și simțiri! – au suficiente resurse umane (cel puțin așa s-au lăudat constant!), așa încât să străbată ciclul electoral lejer, fără spasme zilnice.
Dar, stupoare! Domnului medic Cătălin Cîrstoiu, nu prea îi ies bine analizele – din perspectivă electorală, desigur! -, ba, am putea spune, că îi ies destul, dacă nu chiar, foarte prost!
Și acum, manifestăm și noi – se poate, da!- o foarte mare nedumerire!?
Cum se face, că atâtea minți luminate!?, acreditate ca fiind capabile de mari și subtile strategii – recte, eterna Gabriela …, Firea, da!, Rareș, da, descălecătorul în PNL, Bogdan! & – nu au realizat dintru început vulnerabilitățile privind legalitatea și, în al doilea rând, histrionismul rânced al candidatului numit Cîrstoiu!?
Răspunsul adecvat este următorul: Avem de-a face cu, îngăduință spus!, diletanți, care își asumă – cu tupeu maxim! – decizii importante pentru țară. Acești semianalfabeți, sfertodocți, diletanți, habarniști ne reprezintă și decid în numele nostru!
Putem paria, că marii strategi ai PSD-PNL nu au citit un rând din Sun Tzu – Arta războiului, spre știință! -, Machiavelli (Principele sau Arta războiului), Vladimir Volkoff (Tratat de dezinformare sau Dezinformarea văzută din Est), ca să ne rezumăm doar la câțiva autori importanți și titluri tangente cu problematica electorală / publicitară și de manipulare / dezinformare.
Ce statut putem pretinde noi ca țară în Uniunea Europeană având la Primăria Capitalei candidați precum Piedone sau Cîrstoiu – primul un circar pedestru, dacă nu chiar subteran! și al doilea un histrion pe linie mediană!?
Aici ne-au adus partidele politice – mai vechi și mai noi! -, astfel că, din nefericire pentru noi, în jocul vectorial / electoral, suntem în geometria dată de Cald, călduț …., spre ridicol!
Marcel Seserman
The post Cald, călduț …., spre ridicol appeared first on Cotidianul RO.
