Narcisismul, o trăsătură complexă a personalității umane, a fost subiectul a numeroase studii și discuții în domeniul psihologiei.
Termenul își are originea în mitologia greacă
Termenul își are originea în mitologia greacă, fiind asociat cu figura lui Narcis, un tânăr extrem de frumos care a fost îndrăgostit de propria sa imagine reflectată în apă.
De-a lungul timpului, narcisismul a devenit un concept psihologic central, definind un comportament caracterizat de egocentrism exagerat, lipsa empatiei și nevoia excesivă de admirație.
Individul narcisist se percepe pe sine într-o lumină exagerat de pozitivă, având o încredere nejustificată în propriile sale abilități și realizări.
El/ea tinde să se concentreze exclusiv pe satisfacerea propriilor nevoi și dorințe, ignorând sau subestimând sentimentele și nevoile celor din jur.
Acest comportament egocentric poate duce la relații interpersonale dificile, deoarece narcisistul este adesea preocupat doar de propria imagine și de succesul personal.
Un narcisist va fi aproape mereu lipsit de empatie
Un alt aspect al personalității narcisiste este lipsa empatiei. Narcisistul este deseori incapabil să înțeleagă sau să simtă emoțiile altora, concentrându-se în schimb asupra propriei sale persoane și a propriilor sale nevoi.
Această lipsă de empatie poate crea dificultăți în interacțiunile sociale, deoarece narcisistul poate fi perceput ca fiind rece, insensibil sau indiferent față de ceilalți.
De asemenea, narcisistul manifestă o nevoie excesivă de admirație și validare din partea celor din jur. El/ea caută constant aprobarea și laudele altora, folosind aceste reacții pentru a-și întări propria imagine de sine.
În absența acestui tip de recunoaștere, narcisistul poate deveni frustrat sau furios, manifestând adesea comportamente manipulative sau agresive pentru a obține ceea ce dorește.
Este important de remarcat faptul că narcisismul nu este întotdeauna un semn al unei tulburări psihologice grave. Multe persoane pot manifesta trăsături narcisiste într-o anumită măsură, iar acest lucru poate fi considerat normal în anumite contexte sociale sau culturale.
Cu toate acestea, atunci când trăsăturile narcisiste devin dominante și interferează semnificativ cu funcționarea socială sau profesională a individului, ele pot fi indicative ale unei tulburări narcisiste de personalitate.
Tratamentul narcisismului poate fi dificil, deoarece narcisistul este adesea rezistent la schimbare și reticent în a recunoaște propriile sale probleme.
Terapia cognitiv-comportamentală și terapia psihodinamică sunt două abordări comune în tratarea tulburării narcisiste de personalitate, dar succesul terapeutic depinde în mare măsură de dorința narcisistului de a se angaja în procesul terapeutic.
