Calendarul, cu ale sale diviziuni ale timpului pe zile, săptămâni și luni, este o manifestare complexă a modului în care societatea umană își organizează și își măsoară timpul. Așa cum știm cu toții, un an are 365 de zile, conform calendarului gregorian, însă, în realitate, durata de care planeta Pământ are nevoie pentru a orbita complet în jurul Soarelui este mai mare. Astfel, o dată la patru ani, în acest calendar este adăugată o zi în plus, care ne oferă un așa-numit an bisect. Însă, te-ai întrebat vreodată care este motivul pentru care este adăugată această zi suplimentară în calendar? În cele ce urmează îți vom spune ce înseamnă un an bisect, de ce există ani bisecți și care este următorul an bisect.
Ce este Calendarul Iulian
De-a lungul istoriei, oamenii au folosit trei tipuri de calendare: calendarul lunar, care era bazat pe rotația Lunii, calendarul solar, care se bazează pe rotația Pământului în jurul Soarelui, și o combinație între cele două. Calendarele lunare se bazau pe rotația și fazele Lunii în jurul Pământului, cu o Lună nouă care apărea o dată la 29,5 zile. Astfel, calendarul ajungea să aibă 354 de zile. Prin comparație, calendarele solare marcau timpul prin rotația Pământului în jurul Soarelui, care se realiza în 365,242 de zile, un număr care era imposibil de transpus într-un calendar. Această diferență de 11 zile era compensată printr-o lună suplimentară. Aceasta se numea Intercalaris, avea 27 de zile și era adăugată în calendar la fiecare trei ani. Astfel, calendarul lunar se realinia cu schema solară.
În anul 46 î.Hr., astronomul egiptean Sosigene din Alexandria a fost consultat de împăratul Iulius Cezar pentru alcătuirea unui calendar universal, care avea să fie denumit Calendarul Iulian. Era primul calendar al omenirii după care s-a ghidat întreaga creștinătate timp de 15 secole. Inspirat de sistemul de calcul egiptean, vechiul Calendar Iulian se baza pe presupunerea că anul are 365,242 de zile, astfel încât calendarul avea 365 de zile, iar o dată la patru ani era un an bisect.
Cel mai lung an din istorie
Din cauză că anul avea, cum spuneam, 365,242 de zile, calendarul pierdea în jur de 11 minute în fiecare an și o zi la fiecare 128 de ani. În anul 325, atunci când a avut loc primul Sinod ecumenic de la Niceea, echinocțiul de primăvară – ziua în care noaptea și ziua sunt egale – a picat în ziua de 21 martie în loc de 25 martie așa cum fusese inițial. De aceea, la acest sinod, Biserica s-a folosit de Calendarul Iulian pentru a calcula data Sfintei Sărbători de Paște și a ales ziua de 21 martie.
Pentru a corecta dintr-o dată deficitele acumulate de-a lungul timpului și pentru a pregăti noul calendar reformat, Iulius Cezar a adăugat două luni bisectuale suplimentare, care au făcut ca anul de tranziție să aibă 445 de zile, acesta fiind cunoscut drept cel mai lung an din istorie. Anul calendaristic al lui Iulius Cezar începea, astfel, cu ocazia solstițiului de iarnă, iar începutul anului era mutat de la 1 martie la 1 ianuarie. Conform Historia.ro, acest calendar a intrat în vigoare în anul 45 î.Hr și este cunoscut în istorie drept „annus confusionis”, adică „anul confuziei”.
Ce este Calendarul Gregorian
Calendarul Iulian a reorganizat timpul într-un sistem cu 12 luni și 365 de zile, cuprinzând așadar și anul bisect. Cu toate acestea, sistemul prezenta un mic neajuns, și anume sfertul de zi care era adăugat de anul bisect era ceva mai mare decât restul de 0,242 dintr-o zi a anului solar. Deși infimă, această diferență prelungea anul solar cu vreo 11 minute, ceea ce făcea ca, o dată la 128 de ani, să apară o diferență de o zi.
Acesta a fost și motivul pentru care Calendarul Iulian a deviat cu 10 zile până în secolul al XVI-lea. Se spune că Iulius Cezar era conștient de imperfecțiunea calendarului propus de el, dar o vedea ca pe o problemă minoră. Însă, pentru a alinia anul calendaristic cu cel astronomic era nevoie de o nouă reformă. Astfel, la sugestia doctorului napolitan Aloysius Lilius, Papa Grigore al XIII-lea a proclamat prin decret, la 24 februarie 1582, un nou calendar, care este cunoscut sub numele de Calendarul Gregorian, relatează enciclopedia Britannica.
Pentru a șterge diferența de 11 minute acumulată anual de-a lungul timpului, Papa a suprimat din calendar 10 zile calendaristice. În urma acestor modificări, ziua de 5 octombrie avea să devină 15 octombrie. În plus, s-a stabilit ca numai unul din patru „ani seculari” să fie bisect.
Unde a fost folosit prima dată Calendarul Gregorian
Calendarul Gregorian a fost, treptat, adoptat de toată lumea, fiind folosit și astăzi. În prezent, Calendarul Iulian este cu 13 zile în urma celui Gregorian deoarece are ani bisecți în 1700, 1800, și 1900, care, în Calendarul Gregorian, sunt ani obișnuiți. În schimb, în ambele calendare, anul 2000 a fost bisect.
Acest calendar a fost introdus treptat în mai multe ţări europene. Primele au fost cele catolice, și anume Italia, Spania și Portugalia, chiar din 1582. Acestea au fost urmate de Franţa (1583), Austria, Boemia și cantoanele elveţiene (1584). În schimb, în ţările care adoptaseră Reforma, Calendarul Gregorian a pătruns de abia după 1700. Este vorba despre Germania, Danemarca, Norvegia, Anglia (1752) şi Suedia (1753). În România, acest calendar a fost introdus în 1919 de către guvernul condus de I. C. Brătianu. Astfel, data de 1 aprilie 1919 a devenit 14 aprilie 1919.
Ce este un an bisect
Anii bisecți sunt anii care conțin o zi în plus comparativ cu anii obișnuiți sau, dacă vorbim despre calendarele lunisolare, o lună în plus. O dată la patru ani este adăugată această zi suplimentară în calendar, la luna februarie, pentru a se corela anul calendaristic cu anul astronomic sau cu cel sezonier. Astfel, din patru în patru ani, a doua lună a anului are 29 de zile.
În acest fel, anul bisect va conține 366 de zile, spre deosebire de un an obișnuit, care are „doar” 365 de zile. Diferența constă în adăugarea unei zile, care este cunoscută sub denumirea de „zi bisectă”. Aceasta face posibilă corectarea discrepanței dintre calendarul standard și anul tropical sau anul solar tropical, care reprezintă perioada de timp în care Pământul parcurge o orbită completă în jurul Soarelui, de la un echinocțiu la altul. Această perioadă este de aproximativ 365 de zile, 5 ore, 48 de minute și 45 de secunde.
Din patru în patru ani, a doua lună a anului, februarie, are 29 de zile
De asemenea, este important de știut că această acumulare neobservată ar conduce în timp la un decalaj semnificativ între calendar și evenimentele astronomice precum echinocțiile și solstițiile. Pentru a remedia această problemă a fost introdus conceptul de an bisect.
De ce există ani bisecți
Deoarece anotimpurile și evenimentele astronomice nu se repetă într-un număr întreg de zile, calendarele care au același număr de zile în toți anii deviază încet în raport cu respectivele evenimente care ar trebui să aibă loc cu o periodicitate de un an. Prin adăugarea unei zile sau a unei luni suplimentare, această deviație se corectează.
După cum am precizat anterior, anul bisect a fost introdus în 1582 având ca scop sincronizarea calendarului cu anul astronomic. Altfel spus, un an tropic, care înseamnă mişcarea completă de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui, durează 365,242190419 zile, adică aproximativ 31.556.925 de secunde. Chiar şi aşa, anul bisect o dată la patru ani conține 365,25 de zile, iar calendarele tot se decalează.
Importanța anilor bisecți
Este important de știut faptul că, dacă nu s-ar adăuga acea zi la fiecare patru ani, ar însemna ca în fiecare an să se piardă câte șase ore din calendar. În același timp, dacă nu ar exista ziua de 29 februarie din patru în patru ani, la fiecare 100 de ani s-ar pierde nu mai puțin de 24 de zile.
De asemenea, dincolo de faptul că zilele bisecte mențin calendarul nostru aliniat cu revoluțiile Pământului în jurul Soarelui, ziua suplimentară care este adăugată atunci când vine rândul unui an bisect se dovedește a avea un rol foarte important deoarece, spre exemplu, ea împiedică anotimpurile să înceapă la date diferite față de cele pe care le știm cu toții. Totodată, dacă nu am face asta, fiecare an calendaristic ar începe cu aproximativ 6 ore mai devreme în raport cu revoluția Pământului în jurul Soarelui. Nu în ultimul rând, am ajunge ca, la un moment dat, să nu mai sărbătorim nici măcar Crăciunul în ziua de 25 decembrie, în timp ce locuitorii emisferei nordice vor sărbători Crăciunul în mijlocul verii timp de câteva secole, potrivit Time and Date.
2024 este următorul an bisect
Aproape o dată la fiecare patru ani avem un an bisect, iar acești ani trebuie să fie neapărat multipli de 4. Mai exact, la fiecare 400 de ani vom avea 97 de ani bisecți. Spre exemplu, ani bisecți multipli de 4, dar nu de 100 sau 400, au fost 1584, 1588, 1596, 1956, 1960, 1964, 1968, 1972, 1976, 1980, 1984, 1988, 1992, 1996, 2004, 2008, 2012, 2016 și 2020. Șansele să te naști într-o zi de 29 februarie, într-un an bisect, sunt ceva mai mici de 1 la 1.500 sau de circa 1 la 1.461 ≈ 0,000684462697. Mergând mai departe cu calculele, șansele să te naști pe 29 februarie sunt de 97 la (400 × 365 + 97) ≈ 0,000663942449 ≈ 0,066% șanse.
Următorul an bisect este 2024
Cu siguranță mulți dintre noi și-au pus întrebarea cum se poate știi care an este bisect și care nu.
Ei bine, pentru a afla acest lucru există o regulă care spune că fiecare al patrulea an este considerat bisect. Practic, anii care sunt divizibili cu 4 sunt considerați ani bisecț însă, dacă anul respectiv este divizibil și cu 100, atunci anul nu mai este bisect decât dacă este divizibil în același timp și cu 400. Altfel spus, anul bisect este anulat atunci când intervine o schimbare de secol. Spre exemplu, anul 1900 nu a fost an bisect pentru că acesta a fost divizibil cu 100, dar nu și cu 400. La fel stau lucrurile și în ceea ce privește anii 1700 sau 1800, iar în viitor nici anii 2100, 2200 sau 2300 nu vor fi bisecți. Trecând peste aceste calcule, trebuie să spunem că următorul an bisect din calendar este chiar anul care vine, 2024, iar data de 29 februarie va pica într-o zi de joi. Ultimul an bisect din calendar a fost 2020, iar următorii vor fi 2028, 2032 și 2036.
Tradiții de 29 februarie
În unele țări, pe 29 februarie, se sărbătorește Ziua Burlacului și este ziua când o femeie îl poate cere în căsătorie pe un bărbat. În cazul în care acesta refuză este obligat să-i dea femeii bani sau să-i cumpere o rochie. În Europa, în clasele sociale înstărite, bărbatul îi cumpăra femeii 12 perechi de mănuși pentru ca aceasta să-și poată ascunde jena de a nu purta un inel de logodnă. În orașul american Aurora, statul Illinois, la 29 februarie femeile devin polițiști și îi pot aresta pe bărbații singuri, care sunt obligați să plătească o amendă de 4 dolari. În schimb, în Grecia, se consideră că o căsătorie oficiată pe 29 februarie aduce ghinion. În anii care nu sunt bisecți, în unele țări, persoanele născute pe 29 februarie își sărbătoresc ziua de naștere pe 28 februarie, iar în alte țări la 1 martie.
Vezi şi câte săptămâni are un an!
