Ce s-a întâmplat în cazul „centrului groazei” de la Măciuca, unde unii bolnavi erau legați cu chingi, iar alții munceau la casa managerului: dosar clasat și redeschis, directorul e iar șef de centru

Persoanele internate cu schizofrenie „munceau de bunăvoie”, au argumentat procurorii care au clasat dosarul deschis în 2017, după ce Gazeta Sporturilor a publicat fotografii care arătau condițiile inumane în care erau ținuți pacienții Centrului de Reabilitare și Recuperare Neuropsihiatrică (CRRN) Măciuca. În 2019, dosarul a fost redeschis de procurori de la Parchetul General, care au observat sincopele clasării inițiale.

În 2017, Gazeta Sporturilor a publicat imagini cu bolnavi legați cu chingi folosite la TIR-uri de paturile Centrului de Reabilitare și Recuperare Neuropsihiatrică (CRRN) Măciuca.

Fotografiile erau din 2016 și arătau condițiile inumane în care trăiau persoanele vulnerabile. 

Mulți dintre bolnavi fuseseră fotografiați fie dezbrăcați, fie stând pe paturi fără saltele, de fier. 

Consternați de situație, sătenii din Vâlcea au trimis către redacție și alte fotografii:

În care bolnavi de schizofrenie munceau la casa directorului Sergiu Smărăndoiu;
În care beneficiari ai centrului, lăsați nesupravegheați, alergau dezbrăcați prin curțile vecinilor centrului.
Directorul Sergiu Smărăndoiu

Ziarul s-a deplasat la fața locului și l-a întrebat pe directorul Sergiu Smărăndoiu despre situație, iar acesta a recunoscut că imaginile sunt făcute în centru. A argumentat însă că este doar o încercare de compromitere a sa.

În plus, jurnaliștii de investigație au aflat numărul morților din ultimii doi ani la Măciuca și la centrul vecin, Băbeni: 59.

Consiliul Județean a cerut anchetă, procurorii au ajuns și ei la Vâlcea. Pe 15 februarie 2017, Fundaţia Centrul de Resurse Juridice a depus un denunț penal privitor la felul în care sunt tratați cei internați în Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică Măciuca.

Cum s-a clasat, inițial, dosarul

Însă Parchetul a clasat dosarul doar o lună mai târziu. Motivul?

Procurorii de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea au fost pe 23 ianuarie 2017 la centrul Măciuca și au remarcat că „toate cele 10 saloane în care se aflau beneficiarii erau mobilate în mod corespunzător” și că era curat.

ONG-ul a remarcat că aceștia au analizat doar situația din momentul controlului și nu cea din momentul în care au făcut pozele. 

În plus, directorul, mutat de la Măciuca în cursul anchetei, n-a avut de suferit pentru că bolnavii îi lucrau la casă.

Procurorii au argumentat că persoanele, care sufereau de schizofrenie, „au avut bilet de ieșire” și „au muncit de bunăvoie”. 

Redeschis în 2019, preluat de Parchetul General

Doi ani mai târziu, în iulie 2019, imediat după cazul Caracal, Parchetul General a redeschis cazul. Și a început audierile.

Libertatea a scris despre acest moment în 31 iulie 2019.

„Declarațiile unora dintre angajați se contrazic cu ce au spus ei acum doi ani”, menționau unele dintre sursele de la Măciuca pentru ziar.

„Ordonanță nelegală, infirmată în parte”

În declarațiile angajaților din dosarul prin care s-a confirmat redeschiderea urmăririi penale se arată că paturile au fost înlocuite în noiembrie 2016. Cu doar 3 luni înainte de investigația Gazetei Sporturilor.

Iar procurorii de la Parchetul General au observat că, „examinând din oficiu ordonanţa din 1 martie 2017 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea, procurorul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie si Justiţie a constatat că aceasta este nelegală şi netemeinică, urmând să fie infirmată în parte”.

Ce spun, practic, procurorii de la Parchetul General? Că, deși la controalele ulterioare s-au descoperit îmbunătățiri ale situației, „nu prezintă relevanţă în ce priveşte existenţa faptelor vizate de actul de sesizare”.

„Pretinsul consimțământ, tratat în mod ușuratic”

Redeschiderea dosarului a fost bazată și pe faptul că procurorii vâlceni au tratat „în mod ușuratic” pretinsul consimțământ al beneficiarilor care lucrau pentru manager.

„Mai mult, pretinsul consimţământ al rezidenţilor la prestarea muncii este tratat în mod uşuratic, ca şi împrejurarea că aceştia sunt folosiţi la muncă de chiar cei care trebuie să-i protejeze”, se arată în confirmarea redeschiderii urmăririi penale.

Libertatea a întrebat Parchetul General în ce stadiu este dosarul și va publica răspunsul când acesta va fi disponibil.

Șef tot la DGASPC Vâlcea

În tot acest timp, Sergiu Smărăndoiu a rămas în sistemul de asistență socială și în acest moment este tot șef în cadrul DGASPC.

El conduce Centrul de Îngrijire Bătrâni (CIB) Cueni, aflat în comuna Roești, tot în județul Vâlcea.

Conform declarației de avere, și soția sa lucrează la un centru din județ, Centrul de Asistență Medico-Socială Lădești.

În martie, vicepreședintele Consiliului Județean, Marin Florian, s-a fotografiat alături de Smărăndoiu la CIB Cueni

„În această dimineață, am efectuat o vizită de verificare și control la Centrul de Îngrijire Bătrâni Cueni (…) Am avut o discuție cu conducerea centrului, cu personalul tehnic și de specialitate, referitoare la activitatea acestei structuri de asistență socială, fiind identificate unele probleme tehnice și funcționale, care urmează a fi remediate în scurt timp”, a scris acesta.

Nicolae Badea, șef DGASPC din 2017, ocupă în continuare funcția de director executiv. Și șeful CJ de atunci, Constantin Rădulescu, e în continuare în poziție.