Analiștii consultați de Libertatea spun că pierderea proceselor ar însemna automat o explozie a deficitului bugetar al României, ceea ce va genera creșteri de taxe începând cu 2025.
Guvernul României se pregătește să piardă cumulat aproximativ 2,5 miliarde de euro în procesele privind Roșia Montană și achiziția vaccinurilor Pfizer din pandemie, conform documentelor consultate de Libertatea și declarațiilor oficiale.
Scenarii
Defalcat, în cazul procesului privind Roșia Montană, scenariul realist ar fi acordarea de despăgubiri între 1,5 și 2,5 miliarde de dolari pentru Gabriel Resources, compania care deține licența de exploatare. La aceste sume ar urma să se aplice dobânzi, conform documentelor consultate.
Scenariul optimist pentru România ar fi acordarea de despăgubiri între 500 și 700 de milioane de dolari, iar cel pesimist implică plata unor daune de 3,2 miliarde de dolari la care se adaugă dobânzi.
În privința Pfizer, gigantul farmaceutic american cere României 550 milioane de euro, pentru 28 de milioane de doze din contractul oficial, conform Hotnews.
Împrumuturi mai multe, dobânzi mai mari
Analiștii spun că pierderea proceselor înseamnă automat creșterea deficitului bugetar. Acesta este diferența între veniturile și cheltuielile anuale ale României.
România a avut probleme încă de anul trecut cu deficitul și a recurs la artificii bugetare. Ținta pentru 2023 a fost de 4,4% din Produsul Intern Brut (PIB), dar țara noastră a negociat apoi cu Comisia Europeană o țintă de 5,5%.
Pentru anul acesta, România are o țintă de 5% din PIB, însă Consiliul Fiscal a avertizat deja că acesta va fi mai mare decât cel prognozat și a estimat că va ajunge la 6,4% din PIB.
Un deficit mai mare înseamnă că statul va trebui să se împrumute mai mult, ceea ce înseamnă că va plăti mai mult ca dobânzi.
UE ne va păsui
Consultantul fiscal Emilian Duca spune că România are capacitatea de a se împrumuta.
Emilian Duca | Foto: zf.ro
„Niciodată nu poți să plătești deodată banii aceștia. Automat aruncă în aer deficitul. De împrumutat, încă avem capacitate. Atât timp cât FMI și Banca Mondială au pus batista pe țambal, iar la nivelul Uniunii Europene există țări mai mari cu probleme similare, nu o să fie nici Comisia Europeană dură cu noi să dea un exemplu”, a declarat acesta pentru Libertatea.
Măririle de taxe, adevăratul bumerang
Însă nu aceasta va fi problema principală: Duca spune că investitorii iau în calcul mai mult politica fiscală, nu dobânzile mai mari rezultate dintr-un deficit mai mare.
„Deficitul mai mare nu este o problemă în sine, dar o să ne trezim la anul că avem de plătit daunele și dobânzi la împrumuturi. Dacă România va pierde aceste procese, ele nu vor fi plătite în acest an, ci la anul, în 2025”, spune Duca.
Și analistul Adrian Negrescu susține că pierderea proceselor va însemna taxe mai mari.
Întrebarea este dacă își permit românii să plătească din taxe și impozite aceste sume uriașe… Pentru că românii vor plăti prejudiciul, cu vârf și îndesat, în 2025: am putea avea TVA mai mare, creșterea impozitului pe dividende, creșterea impozitelor pe locuințe și mașini.
Adrian Negrescu:
Adrian Negrescu / Agerpres
Negrescu spune că acestea nu sunt singurele situații în care cetățenii ar plăti pentru decizii proaste luate de autorități.
„În asigurări, românii plătesc prin prețuri mai mari la RCA cele patru falimente din ultimii ani”, afirmă acesta.
Prețul polițelor RCA era în septembrie 2023 cu 79% peste nivelul din 2021, anul falimentului City Insurance, conform unor documente oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF).
Ce ar trebui să facă statul
Negrescu spune că statul ar trebui să fie mai activ.
„Poate în al 13-lea ceas, Guvernul o să se trezească să negocieze măcar o eșalonare după decizia finală. Sau există posibilitatea să dai undă verde proiectului, dar într-un mod care să fie cât mai ecologic”, punctează analistul.
Cine sunt vinovații
În privința vinovaților, părerile sunt împărțite. Consultantul fiscal Emilian Duca spune că ar trebui urmărit principiul „follow the money”.
„În cazul Pfizer este un contract semnat, iar autorul moral este președintele Klaus Iohannis, care a negociat la nivelul Comisiei Europene și a luat decizii sub acoperirea siguranței naționale. În cazul Roșia Montană, problema este că Guvernul a promis investitorului ceva, apoi legea a fost respinsă în Parlament, iar Roșia Montană a fost inclusă în patrimoniul UNESCO”, a spus acesta.
Negrescu nu se așteaptă însă să răspundă cineva pentru deciziile greșite.
„Probabil nimeni nu va răspunde, la fel cum a fost cu contractul Bechtel sau în cazul City Insurance. Acesta este efectul unor decizii fără studii de impact…”, opinează analistul.
Noi probleme
Emilian Duca spune că procesele nu sunt singurele care afectează economia României la acest moment.
El mai pune pe listă și creșterea salariului minim, care ar urma să fie decisă curând, deoarece la nivelul Uniunii Europene a fost adoptată o directivă privind salariul minim. Aceasta oferă mai multe formule de calcul, iar România ar trebui să adopte o decizie până în noiembrie 2024.
În acest moment, salariul minim este de 3.300 de lei brut de la 1 ianuarie și va crește la 3.700 de lei de la 1 iunie. Acest lucru înseamnă 2.079 de lei net și, respectiv, 2.217 lei.
„Toată industria ușoară, de textile, va fi afectată. Problema este când faci astfel de schimbări ajungi să afectezi mari industrii. La fel și în agricultură: când vin state mai productive, automat efectul e că imporți mai mult și mai ieftin. Așa este în sectorul de legume-fructe, unde importăm din Turcia sau Egipt, iar în România, serele s-au transformat în proiecte rezidențiale. Dar ca Guvern trebuie să avem grijă și de acei oameni”, afirmă acesta.
Statul nu își îndeplinește propriile obligații
Alte probleme sunt cele legate de îndatoririle statului.
„Statul român are pretenția ca noi să ne plătim datoriile, dar el nu le face. Exemplu: ELCEN a fost băgat în insolvență doar pentru că nu a vrut să deranjeze RADET și apoi era să facem la fel cu Termoenergetica. Realitatea este că statul nu poate să pretindă lucruri dacă nici el nu le face”, conchide consultantul fiscal.
Negrescu este și mai dur: „Suntem captivi într-un stat eșuat”.
