Motivațiile denunțătorilor, ocazionali sau „profesioniști”, după caz, variază de la cele mai oportuniste la cele mai ideologice, scrie Le Monde.
Aplicația rusească „Denunțul meu” are toate aparențele unei aplicații utile, precum cele care au fluidizat, spre exemplu, relațiile cetățenilor din orașele Rusiei cu administrația și autoritățile locale: „Cartierul meu”, „Strada mea” sau „Taxa mea”.
Scopul ei este recitat de o voce entuziastă care spune așa: „Cui dintre noi nu-i place să se plângă de un vecin, de un coleg sau pur și simplu de un trecător? Dar ce puteți face dacă nu aveți posibilitatea de a contacta personal poliția sau alte organisme relevante?”.
Ideea, evident, este trimiterea denunțului prin intermediul aplicației.
Aplicația este de fapt o farsă, lansată în ianuarie 2023, de un programator rus autoexilat în Europa. Doar că, așa cum arată datele, gluma lui a atins un fenomen cât se poate de real în Rusia.
În cele aproximativ șapte luni în care a putut fi descărcată pe telefoanele mobile, aplicația a primit aproximativ 7.000 de mesaje, după cum a explicat creatorul său, care a preferat să rămână anonim.
Multe au fost glume. Unele au fost critici la adresa aplicației și a ideii de denunț.
Însă 20% dintre mesaje, potrivit designerului și a site-ului rusesc de știri Mojem Obyasnit, care a avut acces la datele brute, sunt denunțuri cât se poate de reale, care conțin identitatea exactă atât a celui care denunță, cât și a persoanei denunțate.
„Atât de tânăr și deja împotriva politicii lui Putin”
Potrivit constatărilor jurnaliștilor Mojem Obyasnit, jumătate dintre denunțători au trimis mesaje care vizau o rudă sau un vecin. Dacă ar fi ajuns la autorități, 80% dintre mesajele de denunț ar fi căzut sub incidența legilor privind cenzura militară („discreditarea armatei” sau „difuzarea de informații false”) adoptate după invazia Ucrainei.
Ce spun mesajele? O antrenoare de fitness din Nijni Novgorod a fost denunțată, spre exemplu, că deși susține „operațiunea specială”, l-a criticat pe președintele Vladimir Putin și a spus cuvinte obscene despre acesta.
Multe mesaje au oferit informații despre persoane care evită mobilizarea militară, oferind detalii despre aceste persoane, inclusiv numere de telefon și adrese.
„Cer ca Alexei să fie trimis pe front”, a scris un denunțător. „El a primit două somații și le-a ignorat”, a adăugat denunțătorul, care a subliniat că Alexei are experiență militară din Cecenia.
Un alt mesaj a invitat autoritățile să recruteze un tânăr care s-a dovedit a fi prea pacifist. „Atât de tânăr, și deja împotriva politicii lui Putin, îi cheamă pe toți rușii să depună armele în Ucraina. De ce umblă acești nenorociți pe pământul nostru, trimiteți-i în Operațiunea Militară Specială! Lăsați-i să învețe să-și iubească Patria acolo”, a spus mesajul.
Din fericire pentru cei denunțați pe aplicație, mesajele lor nu ajung la autorități. Este de altfel unul dintre scopurile aplicației, a explicat programatorul care a lansat-o. „Sper că i-am scăpat de pericol”, a declarat el, cu gândul la oamenii denunțați.
Practica denunțurilor
Deși este dificil de evaluat cu precizie, practica denunțării a redevenit una larg răspândită în Rusia, scrie Le Monde.
La sfârșitul anului 2022, organismul de supraveghere a internetului, Roskomnadzor, a anunțat că a primit 284.000 de sesizări de la cetățeni în cursul anului trecut, „dintre care majoritatea se refereau la informații publicate pe internet, inclusiv informații false despre operațiunea militară specială din Ucraina”.
Pe 1 septembrie, Roskomnadzor a anunțat că a postat online un nou formular de reclamații, referitor la conținutul care „propagă mesaje LGBT”.
Această cifră oficială este aproximativă și nu implică neapărat denunțuri îndreptate împotriva unor persoane anume. Pe de altă parte, ea nu include denunțurile făcute la poliție sau la FSB, serviciile de securitate.
Cazurile care au fost făcute publice din când în când arată o gamă impresionantă de situații.
Este vorba despre clienți din restaurante denunțați de vecinii lor de masă, profesori denunțați de elevii lor, elevi denunțați de profesorii lor, pasageri ai metroului denunțați pentru că au accesat site-uri web considerate nepotrivite.
Concertul unei trupe a fost anulat din cauza unor vechi declarații antirăzboi, niște vecini au fost convinși că aud „cântece ucrainene” în apartamentul vecin, iar cazuri de denunțuri au existat chiar și în cadrul unor familii.
„Denunțul este în sângele meu”
Motivațiile denunțătorilor, atunci când pot fi identificate, variază de la cele mai oportuniste la cele mai ideologice. La două săptămâni după ce a lansat invazia, Vladimir Putin i-a asigurat pe ruși că aceștia vor fi „întotdeauna capabili să distingă adevărații patrioți de gunoaie și trădători”.
Înainte de a o denunța pe tânăra Olesia Krivțova pentru mesaje pro-ucrainene pe Instagram, colegii ei de la Universitatea Arhanghelsk și-au pus întrebări. Ei au creat chiar un grup dedicat pe WhatsApp.
Unul dintre studenți este îngrijorat că ar putea fi un „turnător”. Un altul l-a liniștit: „Denunțarea este datoria unui patriot”. Poliția a dat buzna în casa tinerei. Unul dintre polițiști ținea în mână un baros, simbolul execuțiilor extrajudiciare efectuate de Grupul Wagner.
Serghei Chmihin, în schimb, voia doar „să-l facă pe prietenul său Oleg Belooussov să gândească” și „să-l reeduce”. În acest scop a scris un denunț despre el în primăvara anului 2022, după o discuție despre masacrul de la Bucha, care l-a nemulțumit, scrie Le Monde.
Belooussov, care își creștea singur un copil cu probleme de sănătate, a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare.
Alexandra Arhipova, care locuiește în străinătate, a scăpat de această soartă. Antropoloagă, ea este interesată de limbajul nou creat de autoritățile ruse în timpul războiului și a fost ea însăși ținta unui denunț pentru declarațiile acordate presei desemnate drept „agent străin”.
Mulțumită datelor de contact din documentele judiciare, Arhipova a putut începe o corespondență cu denunțătoarea sa, o anume K., anul trecut.
K. a făcut o distincție între denunțătorii ocazionali și „denunțătorii profesioniști”, cum este ea, care s-a lăudat că a scris nu mai puțin de 764 de denunțuri.
„E în sângele meu să fac denunțuri, bunicul meu a fost ofițer NKVD”, i-a scris K., care a mai spus că vrea să „insufle teamă” inamicilor Rusiei.
În aceste schimburi de replici, K. a mai explicat că „lucrează” într-un mod foarte organizat. „Timp de două zile, zece ore pe zi, urmăresc clipurile video postate pe YouTube de către canalele media desemnate drept agenți străini și îi identific pe cetățenii ruși care se exprimă în ele”, a spus ea.
Apoi, în următoarele două zile mă odihnesc – este epuizant din punct de vedere moral să urmăresc știrile”, a adăugat denunțătoarea.
