Conflictul de uzură din Ucraina seamănă tot mai mult cu Primul Război Mondial, iar experții spun că paralela oferă lecții importante

Conflictul de uzură din Ucraina seamănă tot mai mult cu Primul Război Mondial, iar experții spun că paralela oferă lecții importante

Strategii militari nu au fost pregătiți pentru un război care s-a transformat rapid într-o luptă cu linii de front statice, în care taberele adverse lansează schimburi masive de focuri de artilerie din tranșee fortificate, cu progrese teritoriale minime și pierderi mari de vieți omenești, spun experții citați de Washington Post și Foreign Affairs.

Războiul din Ucraina are toate atributele unui conflict al secolului XXI. Dronele zboară deasupra frontului. Rachetele hipersonice lovesc ținte îndepărtate. Sateliții risipesc ceața războiului, dezvăluind informații importante despre tabăra inamică. Iar algoritmii generați de inteligența artificială ajută la ghidarea artileriei.

Nu e doar asta.

Imaginile surprinse de martori cu telefoanele mobile proliferează pe rețelele de socializare, oferind conflictului o senzație aproape viscerală, în timp real, pentru oameni aflați la mii de kilometri distanță. Iar armatele de partizani de pe internet cataloghează atrocitățile și distribuie dovezi ale victoriilor.

Și totuși, în ciuda acestor caracteristici moderne, războiul pare să aducă tot mai mult aminte de un trecut sumbru, observă Washington Post. În imagini care amintesc de bătăliile purtate acum mai bine de un secol, soldații stau ghemuiți în tranșee, în mijlocul unui teritoriu bombardat, care seamănă mai degrabă cu un peisaj lunar.

Timp de două luni, forțele ucrainene s-au angajat în contraofensiva mult așteptată, împingând pozițiile rusești în sudul și sud-estul țării. După cum s-a relatat pe larg până acum însă, campania a progresat lent, noile divizii mecanizate ale Ucrainei, dotate cu echipament occidental, fiind împotmolite în straturile multiple ale apărării rusești, inclusiv în câmpurile minate vaste instalate de oamenii Moscovei.

„Nu mai poți face nimic doar cu un tanc, deoarece câmpul de mine este prea adânc și, mai devreme sau mai târziu, (tancul) se va opri și apoi va fi distrus de focul concentrat”, a declarat luna trecută pentru Washington Post generalul Valeri Zalujnîi, șeful militar al Ucrainei.

Ucraina nu face publice cifrele oficiale privind numărul victimelor din război, dar se presupune că acesta este în creștere. O analiză recentă publicată de Wall Street Journal a arătat, spre exemplu, că între 20.000 și 50.000 de ucraineni au suferit amputări ale membrelor, de când Rusia a început invazia, în februarie 2022.

Este un număr surprinzător pentru un conflict modern – mai puțin de 2.000 de militari americani implicați în invazia și ocuparea Irakului și Afganistanului au suferit amputări.

„Prin comparație, aproximativ 67.000 de germani și 41.000 de britanici au suferit amputări în timpul Primului Război Mondial, când procedura era adesea singura disponibilă pentru a preveni moartea”, a subliniat Wall Street Journal.

Umbra Primului Război Mondial

Experții, scrie Washington Post, au observat deja în analizele lor că umbra Primului Război Mondial se așterne asupra Ucrainei.

Există, spun aceștia, numeroase asemănări între Marele Război și conflictul din Ucraina: nebunia geopolitică care a generat conflictul, orgoliul elitelor care cred că acesta ar putea fi câștigat cu ușurință, blocajul vizibil în tranșee și buncărele pline de noroi și lipsa unor câștiguri teritoriale semnificative, în ciuda numărului tot mai mare de victime.

Măcelurile de la Verdun și de pe Somme, observă experții, și-au găsit și ele perechea la Bahmut.

Iar lecțiile vechi de când lumea sunt încă valabile.

„Așa cum a demonstrat în mod incontestabil Primul Război Mondial, războaiele decurg rareori așa cum au fost planificate”, a observat într-un text pentru revista Foreign Affairs istorica Margaret MacMillan, de la Universitatea Oxford.

„Strategii militari erau conștienți de importanța crescândă a războiului de tranșee și a artileriei cu tragere rapidă, însă nu au reușit să anticipeze consecințele. Nu au fost pregătiți pentru un conflict care s-a transformat rapid într-o luptă cu linii de front statice, în care taberele adverse lansează schimburi masive de focuri de artilerie și mitraliere din tranșee fortificate”, a adăugat experta.

„Aceste tactici”, a mai scris ea, „au generat pierderi mari (de vieți omenești) și progrese minime”.

„Primul război serios al mileniului al treilea trebuie să se desfășoare la sol – o adevărată dezamăgire, ținând cont de războiul cibernetic și informațional «post-cinetic» care fusese prezis cu încredere atât de generalii occidentali, cât și de cei ruși”, a scris și Edward Luttwak, un autor și strateg american, într-un text publicat de platforma Unherd.

„Acesta este un război de uzură pură, asemenea Primulului Război Mondial de pe Frontul de Vest”, a spus el.

Și în ciuda diferențelor de epocă, imperativele tehnologice simple rămân.

„Au trecut aproape 110 ani de la introducerea tancului, în 1916. Unii au susținut că tancul este învechit din cauza îmbunătățirilor tehnologice ale armelor antitanc”, a scris Stephen Biddle, profesor de afaceri internaționale și publice la Universitatea Columbia, pentru Foreign Affairs.

„Acest argument a fost unul folosit frecvent de peste 50 de ani, adică aproape jumătate din întreaga istorie a tancului”, a adăugat el. „Cu toate acestea, în 2023, ambele tabere din Ucraina continuă să se bazeze pe tancuri și fac tot ce pot pentru a pune mâna pe mai multe dintre ele”, a observat expertul.

„Armele nu au predeterminat rezultatele”

Unii experți mai optimiști consideră că Primul Război Mondial s-ar putea dovedi mai puțin util în explicarea situației din Ucraina decât războiul și mai mare care a urmat.

„Un precedent istoric mai potrivit pentru a înțelege actualele lupte din Ucraina poate fi găsit în experiența armatei americane din vara anului 1944, în lupta împotriva forțelor naziste din Normandia, Franța”, au scris pentru revista Foreign Policy Raphael Cohen și Gian Gentile de la Rand Corp., un think-tank american.

Ei cred că, în timp ce Primul Război Mondial a fost definit de „atrofie strategică” și „impas tactic”, Ucraina, la fel ca Aliații în 1944, lucrează sistematic pentru a face progrese cu răbdare și „inovație tactică”.

Biddle, profesorul de la Universitatea Columbia, a avertizat însă împotriva extragerii unor lecții simpliste din oricare dintre cele două mari războaie.

„Asemenea Primului Război Mondial, al Doilea Război Mondial a implicat o mare variație a rezultatelor: nu a fost o poveste simplă și uniformă de succes ofensiv”, a scris el.

„Iar în Ucraina, atât succesele ofensive ale războiului, cât și impasurile sale defensive au avut loc în ciuda dronelor, a armelor de precizie, a rachetelor hipersonice și a monitorizării spațiale. În niciunul dintre aceste războaie, instrumentele nu au predeterminat rezultatele”, a explicat expertul.

În cele din urmă, observă Washington Post, lupta Ucrainei a fost definită de perseverența și curajul unei națiuni care luptă pentru existența sa, dar chiar și așa, disperarea nu este niciodată departe – la fel și cinismul.

Vineri, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a demis pe toți șefii centrelor de recrutare militară din țară. Motivul: rapoartele care acuză corupția acestora și numeroasele cazuri în care funcționarii luau mită pentru a-i ajuta pe potențialii recruți să se sustragă de la înrolare.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *