Experții avertizează că sarcina distingerii între ce este real și ce nu va impune o povară mentală și cognitivă semnificativă în era inteligenței artificiale, scrie site-ul american Axios.com.
Dezinformarea a alimentat deja probleme sociale semnificative, ducând de la polarizare la scepticism cu privire la vaccinuri. Conținutul generat de inteligența artificială va intensifica aceste probleme și va face mult mai dificil pentru oameni înțelegerea lumii din jurul lor, arată sursa citată.
Experții trag semnale de alarmă cu privire la riscurile privind sănătatea mintală și povara emoțională în privința navigării într-un ecosistem condus de inteligență artificială care probabil va aduce și mai multă dezinformare, dar și furt de identitate și fraudă, arată Axios.
Distincția între real și fals
Vorbind unui grup de executivi din presă luna trecută, Karen Silverman, membră a Consiliului Global privind Inteligența Artificială din cadrul Forumului Economic Mondial, a avertizat cu privire la rolul pe care aceștia îl au în ajutorarea consumatorilor să își dea seama ce e real. De asemenea, a avertizat în privința consecințelor pentru sănătatea umană și securitatea națională.
Cadența cu care inteligența artificială va aduce schimbări în viețile noastre, inclusiv în obiceiurile privind informațiile, „face ca toată lumea să fie nervoasă și neechilibrată”, conform lui Silverman.
Securitatea și sănătatea mentală
„Acest lucru înseamnă riscul propriu privind securitatea și sănătatea mentală”, a continuat ea.
„Tehnologiile avansate care se produc astăzi au pus o presiune extremă asupra distincției între date, informații și cunoștințe”, a spus Silverman.
Aceasta a mai spus că modul în care plătim pentru expertiză, modul în care prețuim expertiza și ceea ce suntem dispuși să acordăm softurilor se va schimba.
Amintirile false, povară asupra minții
Dezinformarea ar putea fi o povară cognitivă. Poate avea un efect persistent asupra raționamentului nostru, chiar dacă a fost corectată. Poate fi folosită pentru a crea credințe și amintiri false care ne afectează comportamentul, de exemplu ce alimente vom mânca.
Fotografiile prelucrate sunt „o modalitate ingenioasă de a planta amintiri false”, iar lucrurile se vor înrăutăți prin intermediul tehnologiei deep fake, a afirmat psihologul Elizabeth Loftus la Summit-ul Premiului Nobel, derulat luna trecută și care a fost concentrat pe dezinformare.
Instrumente rapide de manipulare a fotografiilor — precum Magic Editor de la Google, funcția de umplere generativă a Adobe și altele — estompează liniile dintre amintirile reale și cele generate de AI, modelând ceea ce ne vom aminti în viitor, scrie și Lauren Goode de la revista de tehnologie Wired.
Dezinformarea generată de AI provoacă deja confuzie
Deja există exemple în acest sens.
O imagine falsă creată de inteligență artificială privind o explozie la o clădire din apropierea Pentagonului s-a răspândit rapid pe rețelele de socializare luna trecută și a provocat o scurtă scădere a bursei.
De asemenea, un videoclip fals cu președintele rus Vladimir Putin declarând legea marțială și mobilizarea militară a fost difuzat recent în presa rusă, provocând confuzie pe măsură ce Ucraina își intensifică ofensiva. Nu este clar cine s-a aflat în spatele videoclipului, dar guvernul rus a numit-o un „hack”.
Experiențele cu social media
Preocupări similare cu privire la dezinformare și dificultatea de a distinge faptele din ficțiune au apărut odată cu apariția internetului deschis în anii ’90 și din nou odată cu apariția rețelelor sociale.
Au existat daune colaterale în ambele epoci, dar mass-media și democrația nu s-au prăbușit, scrie sursa citată.
„Am mai fost aici” cu Photoshop la sfârșitul anilor ’90 și am învățat să ne descurcăm, a spus iluzionistul Eric Mead la summitul Fundației Nobel.
Pe termen lung, el crede că vom învăța, de asemenea, să ne ocupăm de aceste noi instrumente și „vom găsi calea de a le folosi în beneficiul nostru, mai degrabă decât în ruinarea noastră”.
Însă pe termen scurt el prezice o neîncredere în mediul digital și o tendință de retragere către comunicarea față în față. „Pentru mine, aceasta este o notă foarte plină de speranță”, a punctat el.
Imaginea de ansamblu
Datele arată că americanii erau deja frustrați și îngrijorați de dezinformarea chiar înainte de boom-ul AI, continuă publicația.
O majoritate covârșitoare (90%) a americanilor cu vârste cuprinse între 16 și 40 de ani sunt îngrijorați cu privire la înșelăciune și dezinformare, conform unui studiu Media Insights din 2022.
De asemenea, 70% dintre americanii din respectiva categorie de vârstă spun că „simt că au fost personal victime ale acesteia”.
Imaginile și textele generate de inteligența artificială, ținta autorităților
În SUA, administrația Biden a introdus o serie de acțiuni noi pentru a ajuta la gestionarea responsabilă a inovației în inteligența artificială luna trecută.
Un val de eforturi legislative pentru a reglementa inteligența artificială este în desfășurare.
Uniunea Europeană cere companiilor să prezinte ce fel de materiale protejate de drepturile de autor au fost folosite pentru antrenarea inteligenței artificiale, conform Reuters. Concomitent, executivul comunitar cere Google și Facebook să eticheteze conținutul generat de inteligența artificială, precum imagini sau texte, după cum scria zilele trecute The Guardian.
