Criza climatică reprezintă o amenințare pentru lupta împotriva malariei, avertizează OMS

Țânțarii, purtători ai malariei, se dezvoltă în contextul creșterii temperaturilor, ceea ce duce la transmiterea bolii în zone care nu erau afectate până acum, potrivit unui raport publicat joi de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și citat de The Guardian.

Există dovezi conform cărora fenomenele meteo extreme și creșterea temperaturilor au dus la o înmulțire a numărului de cazuri de malarie, astfel că OMS avertizează că lupta cu această boală este amenințată de criza climatică.

„Schimbarea climei reprezintă un risc substanțial pentru progresul în lupta împotriva malariei, în special în regiunile vulnerabile. Acum, mai mult ca oricând, sunt necesare răspunsuri durabile și rezistente la malarie, împreună cu acțiuni urgente pentru a încetini ritmul încălzirii globale și a reduce efectele acesteia”, a declarat directorul general al OMS, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Pentru prima dată, raportul anual al OMS are un capitol întreg dedicat crizei climatice și legăturilor sale cu malaria.

Organizația menționează că, deși există puține date privind impactul pe termen lung al crizei climatice, temperaturile în creștere au contribuit la transmiterea malariei în zonele africane înalte care până acum erau ferite de această boală.

Concret, în Pakistan s-a înregistrat o creștere de cinci ori a numărului de cazuri după inundațiile de anul trecut – de la 500.000 de îmbolnăviri raportate în 2021 la 2,6 milioane în 2022. În zonele afectate de inundații, apa stătătoare a devenit un teren de reproducere ideal pentru țânțari.

„Aș pune schimbările climatice chiar acolo sus ca fiind lucrul care schimbă jocul în ceea ce privește malaria în moduri pe care le putem vedea că se întâmplă, dar nu știm pe deplin amploarea și modul în care se vor desfășura”, a declarat Peter Sands, directorul executiv al Fondului mondial de combatere a SIDA, tuberculozei și malariei.

În același timp, lupta cu malaria este amenințată de alți factori legați de criza climatică, precum strămutarea populației, distrugerea serviciilor de sănătate și creșterea nivelului de insecuritate alimentară și malnutriție, a mai precizat Sands.

În raportul OMS sunt menționați și alți factori care îngreunează eradicarea malariei. Este vorba despre rezistența tot mai mare la insecticide, un țânțar invaziv, Anopheles stephensi, care s-a răspândit dincolo de habitatele sale native din Asia și Arabia până în Africa, precum și rezistența la medicamente.

La nivel mondial, numărul cazurilor de malarie este în continuare mai mare decât înainte de pandemia de COVID-19. În 2022, existau 249 de milioane de cazuri, comparativ cu 233 de milioane în 2019. Numărul de decese a crescut, de asemenea, de la 576.000 în 2019 la 608.000 anul trecut.

Femeile însărcinate și copiii cu vârsta sub 5 ani sunt cei mai sensibili la malarie, iar cele mai multe cazuri și decese sunt înregistrate în Africa.

În același timp, cei doi specialiști citați precizează că există și semnale pozitive – o serie de măsuri și inițiative pentru a combate rezistenței la malarie, cum ar fi distribuirea de plase de pat îmbunătățite, tratate cu insecticide, și dezvoltarea de noi insecticide și medicamente antimalarie.

De asemenea, un vaccin considerat foarte eficient, R21/Matrix-M, a fost recomandat de OMS pentru utilizare pe scară largă, iar doze dintr-un alt vaccin, RTS,S, aprobat în 2021, au ajuns în Camerun, una dintre cele 12 țări africane care se așteaptă să primească serul în următorii doi ani.

Foto: 123rf.com