Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susține că proiectul de buget pe anul 2024 este “în contradicţie flagrantă” cu Constituţia şi Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe motiv că este “profund discriminatoriu”.
Bugetul instanţelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanţe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispoziţiilor legale, a atenționat CSM. Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a aprobat bugetul instituției pentru anul 2024 pe 16 noiembrie 2023. Discuțiile cu Ministerul Finanțelor au vizat și riscul ca CSM să rămână fără fonduri suficiente anul viitor.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituţionalitate “flagrantă” constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea executivă şi autoritatea judecătorească şi va deschide calea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.„Consiliul Superior al Magistraturii îşi exprimă regretul în mod public faţă de faptul că rolul său constituţional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate şi adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziţia constituţională a instituţiei în arhitectura statului de drept să fie respectată şi să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiţie urmează a fi adoptate”, se arată în Punctul de vedere trimis joi de CSM către Ministerul Justiției.
Anunțul CSM vine în contextul protestului spontan de joi al grefierilor din instanțe și parchete care blochează instituțiile timp de patru ore, până la ora 14.00. Sindicatul Național al Grefei Judiciare Dicasterial a transmis că protestul a fost declanșat pentu că Guvernul „nu respectă hotărârilor judecătorești definitive prin care instanțele de judecată române au constatat existența unor inechități ca urmare a aplicării sau neaplicării unitare a vechilor legi succesive de salarizare, în ceea ce privește personalul din sistemul judiciar”. Sindicaliștii au avertizat că, în lipsa rezolvării situației, se va ajunge la blocarea totală a instanțelor.
“Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere informaţiile prezentate în spaţiul public referitoare la intenţia Guvernului de a adopta unele măsuri de natură să afecteze drepturile personalului din sistemul justiţiei, precum şi proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, a comunicat ministrului Justiţiei, Alina-Ştefania Gorghiu, poziţia instituţională în sensul că este necesară o intervenţie fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcţionării statului de drept să fie respectate”, se mai menționează în comunicatul CSM.
Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menţionat “ignoră” dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la Justiţie, reprezintă “o atingere gravă” adusă dreptului de proprietate al creditorilor şi încalcă principiul separaţiei puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătoreşti de către puterea executivă, precum şi cerinţa de calitate a legii, “având un caracter imprevizibil şi potenţial de a genera dificultăţi insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor”.
Proiectul de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative precum şi pentru prorogarea unor termene prevede, la articolul VIII, că plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiţiei prin hotărâri judecătoreşti definitive şi acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG nr. 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora, şi neplătite până la 31 decembrie 2023 se realizează prin emiterea unor titluri de plată care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanţelor, eşalonat pe o perioadă de 7 ani în tranşe anuale egale. Acelaşi document prevede că, prin derogare de la legislaţia privind datoria publică, titlurile de plată emise în astfel de cazuri nu sunt purtătoare de dobânzi, sunt nominale şi netransmisibile.
Sumele datorate vor fi plătite în şapte tranşe egale, până la finalul fiecărui an, iar valoarea ratei anuale răscumpărate de Ministerul Finanţelor se actualizează cu indicele preţurilor de consum aferent anului anterior celui în care se face răscumpărarea, comunicat de Institutul Naţional de Statistică, şi constituie suma anuală care se plăteşte fiecărui beneficiar.
„Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituţional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorităţii executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcţia identificării soluţiilor efective şi reale pentru executarea obligaţiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept”, se explică în comunicatul CSM.
