IPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, a fost sancționat, joi, de Sfântul Sinod cu „dojană sinodală scrisă” pentru „răzvrătire și indisciplină”. De asemenea, Vasile Bănescu a fost pe punctul de a fi demis din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei. În aceeași ședință au fost luate hotărâri prin care patriarhul Daniel și-a crescut controlul în BOR. O altă decizie importantă a fost înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, informează G4Media.
Cum s-a ajuns la sancționarea lui IPS Teodosie în cadrul Sfântului Sinod
Joi, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) l-a sancționat pe IPS Teodosie cu „dojană sinodală scrisă” pentru „încălcarea ordinii statutare a Bisericii și tulburarea păcii din viața Bisericii și a societății, prin acte de răzvrătire, indisciplină și presiune publică”.
Avertismentul public e o măsură fără precedent față de un înalt ierarh în ultimele decenii, explică G4Media.
Patriarhul Daniel și mai mulți ierarhi ai BOR au sperat să aplaneze tensiunile provocate de Teodosie, care presează constant pentru reînființarea Mitropoliei Tomisului. Miza pentru Teodosie e mare deoarece dacă Arhiepiscopia Tomisului ar fi ridicată la rang de mitropolie, ar deveni cea mai veche mitropolie din ţară şi ar da, potrivit tradiţiei, viitorul patriarh.
Patriarhul Daniel și aliații săi au vrut să evite perpetuarea scandalului public și victimizarea arhiepiscopului. Numai că acesta a refuzat să dea înapoi, așa că ei nu au avut de ales decât să aprobe sancționarea cu avertisment a lui Teodosie pentru încălcarea ordinii statutare a Bisericii, propunere venită de la comisia canonică.
De asemenea, Sfântul Sinod a anunțat public că dacă Teodosie „va recidiva”, va fi trimis la judecata internă a BOR (Consistoriul Arhieresc Prim). O posibilă sancțiune e suspendarea lui Teodosie din funcția de arhiepiscop, dar patriarhul vrea să evite această situație pentru că Teodosie ar putea forța o schismă în sânul BOR. Totuși, patriarhul Daniel și aliații lui se așteaptă ca acesta să continue sfidarea regulilor interne ale BOR.
Cum s-a ajuns la verdictul în cazul lui Vasile Bănescu
O altă decizie a Sfântului Sinod l-a vizat pe Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, care a intrat în mod repetat într-un conflict deschis cu ÎPS Teodosie, dar care a transmis numeroase opinii ce au fost asociate cu pozițiile BOR.
Sfântul Sinod arată că deoarece opiniile personale ale acestuia nu sunt echivalentul unui comunicat de presă oficial al Patriarhiei Române, începând cu data de 1 martie 2024, comunicatele de presă ale Patriarhiei Române vor fi emise de Cancelaria Sfântului Sinod, până la reorganizarea Biroului de Presă al Patriarhiei Române. După ce în spațiul public s-a speculat că ar fi vorba despre o demitere a sa în urma ședinței Sfântului Sinod, Vasile Bănescu a negat informația.
Potrivit G4Media, un număr semnificativ al ierarhilor a dorit ca Vasile Bănescu, considerat mâna dreaptă a patriarhului Daniel, să fie demis din funcția de purtător de cuvânt al Patriarhiei. El a fost însă apărat de patriarh, care a luat doar decizia de a reorganiza biroul de presă al Patriarhiei.
Așa se face că Bănescu a rămas purtător de cuvânt al Patriarhiei.
Patriarhul Daniel, control sporit în BOR
O altă decizie importantă a Sfântului Sinod e întărirea rolului pe care îl are Corpul de control al patriarhului. E un instrument prin care Patriarhul Daniel verifică modul în care preoții și ierarhii gestionează banii Bisericii. Sinodul a decis angajarea de economiști și auditori financiari cu experiență.
Potrivit surselor G4media apropiate de conducerea BOR, măsura practic sporește controlul patriarhului Daniel asupra mitropoliilor pentru că poate verifica cheltuirea banilor.
Despre Biserica Ortodoxă Română din Ucraina
O altă hotărâre a Sfântului Sinod este înființarea Bisericii Ortodoxe Române din Ucraina, menită să diminueze influența Bisericii Ortodoxe Ruse asupra etnicilor români din țara vecină.
Conducerea BOR a decis „binecuvântarea, încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.
