Cum s-a transformat furtuna din Libia într-o tragedie cu mii de morți, așa de repede. Oamenii de știință lansează un avertisment pentru viitor

Cum s-a transformat furtuna din Libia într-o tragedie cu mii de morți, așa de repede. Oamenii de știință lansează un avertisment pentru viitor

Inundațiile din Derna sunt un exemplu al modului în care clima, geografia unui loc și infrastructura construită de oameni contribuie pentru a transforma o furtună într-un dezastru de proporții, spun experții citați de New York Times.

O furtună puternică a lovit duminică coasta de nord-est a Libiei. Două baraje au cedat în amonte de orașul portuar Derna, provocând inundații devastatoare, care au ucis mii de persoane, potrivit oficialilor locali. Sunt însă estimări care ridică numărul deceselor la 20.000. Bilanțul final nu a fost însă anunțat și nici nu pare să fie anunțat în curând.

Inundațiile din Derna sunt un exemplu al modului în care clima, geografia unui loc și infrastructura construită de oameni contribuie pentru a transforma o furtună într-un dezastru, spun experții.

„Inundațiile sunt cel mai dăunător risc natural în ceea ce privește distrugerea proprietății și pierderile de vieți omenești”, a explicat pentru New York Times Katharine Mach, profesoară de știință și politică de mediu la Universitatea din Miami.

Dar pericolul și pagubele pot varia foarte mult, iar o întreagă rețetă de factori determină efectele inundațiilor într-o anumită zonă, a spus ea.

Mediul natural este unul dintre ingrediente. Libia are un climat uscat și rareori se confruntă cu astfel de precipitații abundente.

Duminică, o furtună a aruncat o cantitate-record de ploaie de 400 de milimetri, în zona orașului Derna, potrivit Centrului Național de Meteorologie din Libia. În mod normal, în regiune cad doar 1,5 milimetri de ploaie pe parcursul întregii luni septembrie.

Din cauza schimbărilor climatice, „suntem fără echivoc în circumstanțe în care precipitațiile sunt mai intense”, a declarat Mach. Săptămâna trecută, inundații extreme similare provocate de aceeași furtună mediteraneană au lovit Grecia și Turcia.

Grecia încă se resimte după dezastrul care a ucis mai multe persoane și a provocat inundarea unei mari suprafețe.

Iar lucrurile par că se vor înrăutăți în viitor. Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice preconizează că furtunile mediteraneene precum cea care a lovit Libia ar putea deveni mai puțin frecvente în viitor, dar furtunile care se vor forma vor fi mai puternice și mai extreme.

O zonă expusă riscului de „inundații ultrapericuloase”

În regiunile aride, ploaia tinde să rămână la suprafață în loc să se infiltreze în sol și creează adesea inundații rapide și fulgerătoare. Regiunile mai umede, cum ar fi Florida, au un sol mai spongios care poate absorbi apa și poate atenua o parte din pericolul inundațiilor.

Derna este, de asemenea, construită pe un evantai aluvionar, un tip de peisaj format la baza lanțurilor muntoase de sedimentele libere care sunt spălate de râuri și cursuri de apă.

Aceste zone sunt cunoscute ca fiind expuse riscului de „inundații ultrapericuloase”, a declarat Brett Sanders, profesor de inginerie civilă și de mediu la Universitatea din California Irvine.

Atunci când evantaiele aluvionare se confruntă cu precipitații abundente, inundațiile tind să lovească brusc, să se deplaseze foarte repede și să transporte o mulțime de sedimente și de resturi care pot bulversa tot ceea ce se află în cale.

Infrastructură ignorată

Dar, pe lângă acești factori naturali, mediul construit este factorul determinant pentru cât de mult suferă oamenii din cauza unei anumite furtuni și a inundațiilor ulterioare, scrie New York Times.

Din punct de vedere istoric, orașele au fost construite acolo unde există apă. Oamenii din întreaga lume au ridicat construcții – infrastructură, case, centre industriale, centre comerciale – în calea apelor, în zone predispuse la inundații, a subliniat Mach.

Adesea, oamenii au construit, de asemenea, infrastructură pentru controlul inundațiilor și de alimentare cu apă – barajele din Derna, spre exemplu – alături de orașe. Cu toate acestea, această infrastructură poate, uneori, să crească involuntar riscul pentru locuitori.

Odată ce un baraj sau o structură similară sunt construite, oamenii cred adesea că o zonă devine sigură și construiesc în consecință. Dar dacă aceste structuri nu sunt întreținute și gestionate corespunzător, ele pot ceda și provoca o catastrofă.

„Una este să construiești o structură de control al inundațiilor”, a spus Mach. „Alta este să te asiguri că este întreținută de-a lungul timpului”, a adăugat specialista.

Ea a subliniat faptul că guvernele sunt, de obicei, mult mai puțin motivate politic să întrețină infrastructura decât să o construiască în primul rând.

Pentru a agrava problema, infrastructura existentă, cum ar fi barajele de lângă Derna, a fost proiectată și construită pentru un climat valabil în trecut, conform unor specificații deja învechite pentru precipitații, printre alte riscuri.

Sistemele de avertizare timpurie și protocoalele de gestionare a situațiilor de urgență au fost, în mod similar, adaptate în funcție de experiența istorică, dar care s-ar putea să nu se mai aplice acum.

O țară nepregătită

Devastată de anii de război civil și polarizată de diviziuni politice și teritoriale, Libia a fost slab pregătită pentru furtuna Daniel, care a traversat Marea Mediterană, lovindu-i coasta și distrugând rapid infrastructura prost întreținută.

Țara este împărțită între un guvern recunoscut la nivel internațional în jumătatea vestică, cu sediul în Tripoli, capitala, și o regiune administrată separat în est.

Aceasta include Derna, unde principala autoritate este Armata Națională Libiană. Guvernele rivale au complicat și mai mult eforturile de salvare și ajutor.

Ajutoarele extrem de necesare au ajuns cu greu în jumătatea estică a țării până miercuri. Dar din cauza drumurilor și podurilor avariate sau întrerupte, accesul la cel mai afectat oraș, Derna, de pe coasta mediteraneană, a rămas un obstacol major.

Prăbușirea celor două baraje de lângă Derna a declanșat un semnal de alarmă cu privire la infrastructura învechită a Libiei.

Marți, primarul orașului Tocra din nord-estul țării a declarat pentru al-Masar, un canal de televiziune libian, că un al treilea baraj din estul Libiei, Jaza, era plin de apă și pe punctul de a ceda Acest baraj, situat între Derna și principalul oraș din est, Benghazi, are nevoie de întreținere pentru a preveni un alt dezastru, a avertizat el.

Câteva ore mai târziu, un oficial militar din cadrul Armatei Naționale Libiene, principala autoritate din estul țării, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța unui alt baraj, cel de la Qattara, situat lângă Benghazi.

Un anunț guvernamental a încercat să asigure locuitorii că ambele baraje funcționează și sunt sub control. Cu toate acestea, guvernul a declarat că a instalat pompe de apă pentru a reduce presiunea asupra barajului Jaza.

  

  

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *