Parlamentul European a votat miercuri, 12 iulie, la Strasbourg, contestarea vetoului Austriei pentru intrarea României în Schengen cu 526 de voturi pentru, 57 împotrivă și 42 abțineri.
„Tot grupul social-democrat european a votat pentru România. Prietenii europeni ai celorlalte partide, de centru, de dreapta sau extrema dreaptă, au avut abțineri sau voturi împotriva României. Ar fi cazul să își ceară scuze pentru incapacitatea lor”, a scris europarlamentarul social democrat Victor Negrescu pe Facebook.
Împotrivă s-a votat astfel:
Partidul Popular European (9): Bernhuber, van Dalen, Karas, Manders, Mandl, Sagartz, Schmiedtbauer, Thaler, Winzig
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (7): Hakkarainen, Hoogeveen, Nissinen, Roos, Ruissen, Ruohonen-Lerner, Weimers
Identitate și Democrație (33): Anderson, Androuët, Annemans, Bardella, Beck, Beigneux, Bilde, Bruna, Buchheit, Chagnon, Dauchy, De Man, Fest, Garraud, Griset, Haider, Jalkh, Jamet, Joron, Krah, Kuhs, Lacapelle, Lebreton, Limmer, Mariani, Mayer, Olivier, Reil, Rougé, Vandendriessche, Vilimsky, Vistisen, Zimniok
Neafiliați (8): Bay, de Graaff, Járóka, Juvin, Konstantinou, Nikolaou-Alavanos, Papadakis Kostas, Uhrík
S-au abținut:
Partidul Popular European (10): Bellamy, Berendsen, Colin-Oesterlé, Danjean, Didier, Evren, Hortefeux, Morano, Sander, Schreijer-Pierik
Renew (2): Nagtegaal, Vautmans
Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (4): Bourgeois, Fragkos, Kanko, Van Overtveldt
Identitate și Democrație (23): Adinolfi Matteo, Basso, Bonfrisco, Borchia, Campomenosi, Ceccardi, Ciocca, Conte, Da Re, Gancia, Ghidoni, Grant, Lancini, Lizzi, Madison, Panza, Rinaldi, Rossi, Sardone, Tardino, Tovaglieri, Zambelli, Zanni
The Left (3): Georgiou, Pereira Sandra, Pimenta Lopes
Sunt 7 grupuri politice în Parlamentul European. NI înseamă deputații neafiliați
În cadrul rezoluției, care a avut la bază petiţia depusă de fostul ministru Răzvan Nicolescu, Comisiei Europene i-au fost cerute evaluări, astfel încât România să primească despăgubiri după impactul negativ generat de vetoul Austriei din decembrie 2022, din cauza căruia România nu a fost primită în Schengen.
De asemenea, tot prin votul din Parlamentul European, s-a deschis calea sesizării Curții de Justiție a Uniunii Europene printr-o acțiune în instanță.
Rezoluțiile din Parlamentul European nu au valoare juridică obligatorie, dar sunt importante pentru a transmite mesaje politice și au un impact semnificativ în procesul decizional al Uniunii Europene.
