Guvernul pregătește majorarea taxelor pentru exploatarea resurselor naturale, adică a redevențelor pentru companiile petroliere. Iar măsurile ar urma să aducă la buget peste două miliarde de lei, anunță Realitatea PLUS.
Ministerul Finanțelor a pus în transparență publică, miercuri seară, un proiect de Ordonanță de Guvern ce vizează majorarea taxelor de exploatare a resurselor naturale.
Potrivit unor surse citate de Realitatea PLUS, liberalii au fost cei care i-au cerut ministrului Finanțelor – Marcel Boloș să majoreze redevențele pentru companiile petroliere.
Concret, proiectul prevede ca aceste redevențe să se actualizeze anual cu rata inflației, în condițiile în care acestea nu au mai crescut din 2004, relatează Realitatea PLUS.
Potrivit proiectului, Guvernul va indexa chiar din acest an, 2023, taxele, tarifele şi redevenţele din domeniul petrolier şi minier.
„Cu privire la dispoziţiile ce privesc taxele, tarifele şi redevenţele din domeniul petrolier şi minier, se instituie obligativitatea indexării anuale cu rata inflaţiei aferentă anului anterior plăţii acestora. Referitor la sumele reprezentând redevenţa petrolieră şi minieră, se creează temei legal pentru ajustarea cu rata anuală a inflaţiei datorate conform contractelor de concesiune petrolieră şi minieră precum şi premisele de exploatare şi prospecţiune în vigoare prin acordul părţilor, precum şi a celor nou încheiate ulterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de Urgenţă”, se menţionează în Nota de fundamentare a proiectului.
În același timp, redevențele petroliere, care sunt la același nivel din anul 2004, nu vor putea fi indexate decât dacă titularii acordurilor și contractelor petroliere vor fi de acord cu majorarea lor și în acest sens legea spune că vor exista negocieri. În proiect se arată că Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Agenția Domeniilor Statului (ADS) vor avea obligația de a ″negocia″ cu concesionarii pentru a-i convinge să accepte indexarea anuală cu inflația.
„(2) Tarifele, taxele și sumele reprezentând redevențele petroliere datorate potrivit legii se indexează anual cu rata inflației aferentă anului anterior, prin grija Agenției Naționale pentru Resurse Minerale. Pentru acordurile de concesiune, încheiate potrivit legii aflate în derulare, se instituie obligația de negociere pentru modificarea acestora prin acordul părților.
(3) Agenția Națională pentru Resurse Minerale este autorizată să ia toate măsurile legale ce se impun pentru a duce la îndeplinire prevederile alin. (1) și (2) referitoare la tarifele, taxele și sumele reprezentând redevențele petroliere”, se arată în proiectul de OUG pregătit de Ministerul Finanțelor.
Proiectul OUG pentru majorarea redevențelor poate fi consultat AICI:
https://mfinante.gov.ro/static/10/Mfp/transparenta/proiectLegeimpozitaremultinationale_04102023.pdf
Ce prevede proiectul de OUG elaborat de MFP pentru majorarea redevențelor cu rata inflației
Cele mai importante redevențe din punct de vedere bugetar sunt cele petroliere, pe exploatarea zăcămintelor de țiței și gaze naturale, care au adus anul trecut încasări de peste 4,4 miliarde lei. Grosul a venit din activitatea de extracție a celor mai mari producători români, OMV Petrom și Romgaz, potrivit profit.ro.
Cotele procentuale de redevență pe extracția de țiței și gaze sunt neschimbate din 2004, însă prețul de referință la care se aplică aceste cote procentuale a constituit subiect de controverse.
Redevențele miniere au generat în 2022 încasări bugetare de 194,3 milioane lei, cele agricole – de 190,3 milioane lei, iar alte concesiuni și închirieri – 109,5 milioane lei, potrivit aceleiași publicații.
Termenul de plată pentru redevenţele actualizate este până la data de 31 decembrie 2024.
Redevenţele datorate pentru terenurile concesionate potrivit legii se indexează anual cu indicele preţului de consum anual, până la data de 30 iunie a fiecărui an calendaristic pentru anul anterior dacă nu este prevăzut astfel prin contractele încheiate potrivit legii. ADS este mandatată să ia toate măsurile legale ce se impun.
În ceea ce priveşte redevenţa pentru apele geotermale, aceasta va reveni la cota iniţială 5% din valoarea producţiei miniere.
proiectul mai propune ca, în privinţa concesionarii, prin atribuire directă sau licitaţie, după caz, a terenurilor agricole din clasa a V-a de calitate, a terenurilor neproductive şi a terenurilor categoria de folosinţă curţi, construcţii, inclusiv canale, din domeniul public şi privat al statului către persoane juridice de drept privat sau persoane juridice de drept privat la care Statul Român sau unităţile administrativ teritoriale sunt acţionari majoritari/unici în scopul producerii de energie din surse regenerabile – E-SRE (hidro, solară, biomasă, geotermală şi eoliană necesară inclusiv creşterii productivităţii agricole), aceasta să se facă în condiţiile financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea ADS.
Dreptul de superficie pe aceste terenuri către autorităţile publice locale şi centrale în vederea implementării de proiecte de infrastructură cu finanţare din fonduri externe nerambursabile. Dreptul de superficie se acordă oneros în condiţii financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea ADS.
„Prin derogare de la prevederile art. 312 alin. (1) din Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare, pentru proiectele de interes strategic şi cele de siguranţă naţională din domeniul energetic, proiectele de investiţii în infrastructura energetică de interes strategic naţional, se acordă drept de concesionare directă, asupra terenurilor din domeniul public şi privat al Statului Român către persoane juridice de drept privat la care Statul Român este acţionar integral/majoritar în condiţii financiare aprobate de Comitetul de Privatizare Concesionare şi Arendare la propunerea Agenţiei Domeniilor Statului. Eventualele contracte existente indiferent de natura acestora aflate în derulare pentru aceste categorii de terenuri se modifică de drept pentru a asigura implementarea proiectelor de investiţii de interes strategic naţional prin diminuarea corespunzătoare a suprafeţelor de teren ce fac obiectul acestora, prin act adiţional, încheiat în condiţiile legii”, se mai arată în document.
Unităţile de stat de învăţământ superior, care au secţii/facultăţi cu profil agricol pot primi în concesiune, prin metoda atribuirii directe, suprafeţe de teren cu destinaţie agricolă, din domeniul public sau privat al Statului Român, libere de contract, pentru dezvoltarea unor baze didactice de profil dar nu mai mult de 10 ha, se mai arată în proiectul de OUG.
