Putem afirma, fără teama de a greși, că Islanda este una dintre cele mai frumoase țări din lume, un tărâm unic în felul lui, unde poți admira peisaje ieșite din comun, cu munți cu creste înzăpezite alături de plaje cu nisip negru, ghețari, cascade impresionante, vulcani care pot erupe în orice moment și, nu în ultimul rând, fascinanta auroră boreală. Islanda este o țară a contrastelor uluitoare, care merită vizitată măcar o dată în viață, atât prin prisma peisajelor spectaculoase și a naturii uimitoare, cât și prin stilul de trai al islandezilor, un popor pașnic și civilizat. În cazul în care încă nu ai ajuns să vizitezi acest loc de poveste, dar îți dorești, ne-am propus să îți prezentăm cele mai frumoase și mai interesante informații despre „Ţara Focului și a Gheţii” care cu siguranță îți vor stârni interesul.
În Islanda există 30 de vulcani activi
Islanda (n.n. – în islandeză Ísland) este o țară insulară aflată în nordul Europei, între Atlanticul de Nord și Oceanul Arctic. Potrivit Nations Online, aceasta este situată într-o locație strategică între America de Nord și Europa, la aproximativ 840 kilometri nord-vest distanță de Regatul Unit al Marii Britanii și la aproximativ 460 kilometri sud-est distanță de coasta Groenlandei.
Laguna glaciară Jokulsarlon
Insula se află chiar la sud de Cercul Arctic, la extremitatea nordică a crestei Mid-Atlantic, acolo unde placa tectonică a Eurasiei se întâlnește cu placa nord-americană, provocând multă activitate vulcanică în regiune. Teritoriul islandez se întinde pe o suprafață de 103.000 km², doar 20% din teritoriu fiind locuibil. Din acest punct de vedere, Islanda ocupă locul 16 în Europa și 108 în lume, fiind un pic mai mare decât Coreea de Sud, de peste două ori mai mare comparativ cu Danemarca și are aproximativ aceeași întindere ca statul american Kentucky.
În Islanda există 125 de vulcani, 30 dintre aceștia fiind activi. Mai mult decât atât, 13 dintre aceștia au erupt prima dată în anul 874 d.Hr., când aici s-au stabilit primii islandezi.
Cum a fost afectată populația Islandei
Populația Islandei numără în momentul de față peste 375.000 de locuitori. De altfel, aceasta este țara cu cea mai puțin numeroasă populație de pe Bătrânul Continent, cu excepția Groenlandei, care nu se află în Europa. Capitala și cel mai mare oraș este Reykjavík, acolo unde trăiește mai bine de 60% din întreaga populație a țării.
Aurora boreală la Reykjavik
În zonele limitrofe acestui oraș din sud-vestul țării locuieşte o proporţie de două treimi din populația sa. Din cauza condițiilor vitrege, cum ar fi erupții vulcanice, ierni foarte reci, diverse epidemii, foamete etc. populația Islandei a fost grav afectată, numărul acesteia variind între 40.000 și 60.000 de oameni până la jumătatea secolului al XIX-lea. Alte orașe importante din Islanda sunt Kopavogur, Hafnarfjoerdur, Akureyri, Gardabaer și Mosfellsbaer. Limba oficială este islandeza, una dintre limbile germanice de nord.
Cea mai veche adunare legislativă din lume
Conform vechiului manuscris Landnámabók, colonizarea Islandei a început în anul 874 d.Hr., atunci când căpetenia norvegiană Ingólfur Arnarson a devenit primul locuitor al acestei insule. În secolele care au urmat, și alți coloniști emigranți s-au stabilit aici, aceștia aducând cu ei așa-numiții thralli, adică sclavii de origine celtică, dintre care cei mai mulți erau irlandezi și scoțieni.
Mai mult decât atât, Islanda se mândrește și cu cea mai veche adunare legislativă funcțională din lume, denumită Althing, care a fost înființată în anul 930 d.Hr.
Pasărea Puffin
După o perioadă de îndelungi frământări, scrie Wikipedia, Islanda a intrat sub dominație Norvegiană. Formarea Uniunii de la Kalmar în 1397 avea să unifice regatele Norvegiei (inclusiv Islanda), Danemarcei și Suediei. Însă, imediat după dizolvarea acesteia, ca urmare a ieșirii Suediei din uniune în 1523, Islanda a intrat sub controlul Regatului Danez, care a introdus luteranismul în Islanda în 1550. În urma Revoluției Franceze și a Războaielor Napoleoniene, avea să se contureze lupta islandezilor pentru independență, care a fost proclamată în 1918. În acest fel a luat naștere Regatul Islandei, care era condus de monarhul Danemarcei. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Islanda a devenit republică de sine stătătoare, în 1944, punând astfel capăt ultimelor legături formale pe care le mai avea cu Danemarca.
20 de curiozități despre Islanda
Islanda este recunoscută ca una dintre cele mai sigure țări la nivel global, cu o rată a criminalității deosebit de scăzută.
Aproximativ 11% din teritoriul Islandei este acoperit de ghețari, care oferă priveliști uluitoare și oportunități ample de explorare. Aici există cel mai mare ghețar din Europa – Vatnajökull – care este de trei ori mai mare decât Luxemburg sau decât statul american Rhode Island!
Ghețarul Langjokull este al doilea ca lungime din Islanda, dar și din Europa. Este locul în care celebrele camioane cu șenile „Sleipnir Monster Glacier” îi poartă pe turiști într-o aventură cu adevărat unică în inima ghețarului, aflăm de pe site-ul SleipnirTours.
Calul islandez este o rasă unică în lume, care a fost adusă pe aceste meleaguri de temuții vikingi. Acest cal de mărimea unui ponei este recunoscut pentru construcția lui robustă și atletică și pentru înfățișarea fericită. Calul islandez posedă una dintre cele mai pure gene dintre rasele de cai și este celebru mai ales pentru capacitatea de a etala cinci tipuri de mers, o performanță de neegalat de nici o altă rasă de cai din lume.
În capitala Reykjavik există un muzeu cu totul ieșit din comun. Muzeul Falologic găzduiește o colecție de peste 250 de exemplare dintre toate speciile de mamifere descoperite în Islanda, inclusiv 23 de specimene de la creaturi mitice din folclorul islandez, precum elfi, troli și oameni ai mării.
Poziționarea geografică a Islandei la extremitatea nordică a crestei Mid-Atlantic o face hiperactivă din punct de vedere geologic, aici existând 125 de vulcani. Unii dintre aceștia, precum faimosul Eyjafjallajökull, au provocat perturbări semnificative, așa cum s-a întâmplat în aprilie 2010, când spațiul aerian al Europei a fost închis pe scară largă.
Mulți islandezi cred în legendele cu elfi, troli și alte ființe mistice. Aceste creaturi sunt parte integrantă a folclorului și culturii islandeze, cu căsuțe de spiriduși din lemn care împodobesc grădini și formațiuni din rocă de bazalt atribuite trolilor înghețați în timp.
În Islanda nu există nici un McDonald’s, după ce criza economică globală din 2008 a dus la închiderea tuturor restaurantelor din renumitul lanț de fast-food din cauza devalorizării bruște a coroanei islandeze și a costurilor mari de import.
Înghețata este o adevărată religie în această țară. Islandezii servesc acest delicios desert în diverse variante, de la cea tradițională până la o versiune islandeză a popularei „McFlurry”, denumită Bragðarefur, care este bogată în bomboane, fructe, nuci și toping-uri. Sunt renumite micuțele camioane de înghețată „Isbillin”.
Numele islandeze urmează mai degrabă un sistem patronimic unic în care numele de familie al unei persoane indică de obicei prenumele tatălui sau, ocazional, pe cel al mamei. Acesta este urmat de -son (pentru „fiu”) sau -dóttir (pentru „fiică”).
Rochia tradițională națională islandeză, cunoscută sub numele de peysuföt, este încă purtată ocazional la ocazii speciale. Designul rochiei este neschimbat din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea.
În Islanda nu există analfabetism, rata de alfabetizare fiind de ani buni de 100%. Islandezii sunt avizi consumatori de literatură, având cele mai multe librării pe cap de locuitor din lume. În același timp, Islanda importă și traduce mai multă literatură internațională decât orice altă țară din lume.
Unul dintre cele mai interesante fapte despre Islanda este acela că, în medie, islandezii lucrează 45 de ore pe săptămână, adică mai mult decât angajații din orice altă țară din Europa, potrivit site-ului Trafalgar.
Islanda a trecut printr-o perioadă îndelungată în care berea a fost interzisă, care a început în 1915 și s-a încheiat în 1989, după un referendum. Acum, la fiecare 1 martie, țara sărbătorește Bjórdagurinn sau Ziua berii”, care aniversează sfârșitul perioadei de 74 de ani fără bere.
În Islanda trăiesc aproximativ 1.300 de specii de insecte, însă nu și țânțari. Oamenii de știință cred că acest lucru se datorează faptului că temperaturile de pe insulă pot scădea sau pot crește brusc, ceea ce interferează cu ciclul de viață al țânțarilor.
O specialitate a bucătăriei locale este puffin-ul afumat. Este vorba de păsărelele acelea polare cu pene albe pe piept și cioc portocaliu. Un alt preparat specific este carnea de rechin care este trecută printr-un proces de fermentare timp de 4 luni și care este servită sub formă de cuburi și succedat de câteva shot-uri de alcool Brennivin.
Clima în Islanda variază de la o regiune la alta. În general, pe coasta de sud este mai cald, mai umed și mai mult vânt decât în nordul insulei. Înălțimile din centru sunt cele mai reci zone ale țării, în timp ce șesurile interioare din nord sunt cele mai aride. Iarna cade mai multă zăpadă în nord decât în sud.
Cea mai ridicată temperatură înregistrată vreodată în Islanda a fost de 30,5 de grade Celsius, la 22 iunie 1939, la Teigarhorn, pe coasta de sud-est. Cea mai scăzută valoare termică s-a înregistrat la Grímsstaðir și la Möðrudalur, în nord-est, la 22 ianuarie 1918 și a fost de –38 de grade Celsius. Recordurile de temperatură pentru Reykjavík sunt de 26,2 grade Celsius (30 iulie 2008) și, respectiv, −24.5 grade Celsius (21 ianuarie 1918).
Limba islandeză cuprinde peste 100 de cuvinte cu ajutorul cărora se poate face referire la vânt!
Mulți turiști sunt atrași de Islanda deoarece este o destinație ideală pentru a admira Aurora Boreală. Acest fenomen natural spectaculos apare atunci când particulele solare interacționează cu atmosfera în câmpul magnetic al Pământului și poate fi văzut de oriunde de pe teritoriul țării din septembrie până în martie.
Vezi şi curiozități despre Andorra!
