Luna ianuarie, cu toate semnificațiile, tradițiile și simbolurile sale, marchează începutul unui nou capitol în fiecare an și oferă tuturor oamenilor oportunitatea de a reflecta asupra ceea ce au făcut și de a-și îndrepta atenția spre viitor cu speranță, optimism și determinare. În cele ce urmează îți vom prezenta cele mai interesante informații referitoare la prima lună a anului.
Informaţii despre luna ianuarie
Ianuarie este prima lună a anului în calendarul Gregorian și una dintre cele șapte luni care are o durată de 31 de zile. La început, luna ianuarie a fost denumită mensis ianuarius, care se traduce prin luna lui Iānus. Acesta era zeul trecerii și al noilor începuturi în mitologia romană și avea două fețe: una orientată spre anul care se încheie și cealaltă spre anul care vine. Numele Iānus provine din limba latină și înseamnă „poartă arcuită”. Este legat de cuvântul Janitor, care inițial însemna „Păzitor al Porții”.
Astrologic vorbind, luna ianuarie începe cu Soarele în semnul Capricorn și sfârșește în semnul Vărsător. În schimb, dacă privim lucrurile din punct de vedere astronomic, ianuarie începe cu Soarele în constelația Săgetător și se sfârșește cu Soarele în constelația Capricorn.
În luna ianuarie, ziua are 10 ore, iar noaptea 14 ore. Anul 2023 are 365 de zile, fiind un an obişnuit, cu luna februarie de 28 de zile. În schimb, anul viitor, 2024, va fi an bisect, ceea ce înseamnă că va avea 366 de zile, cu februarie având 29 de zile.
Calendarul evenimentelor astronomice în ianuarie 2024
La începutul lunii ianuarie, Soarele răsare la ora 7:52 şi apune la ora 16:47, în timp ce la sfârşitul lunii, Soarele răsare la ora 7:36 şi apune la ora 17:23.
Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, circa 29 zile şi jumătate. În această mişcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar. Fazele Lunii au loc la 7 ianuarie – Lună Plină la ora 1:57, la 15 ianuarie – Lună la Ultimul Pătrar la ora 4:10, la 21 ianuarie – Lună Nouă la ora 22:53 și la 28 ianuarie – Lună la Primul Pătrar la ora 10:20. La data de 20 ianuarie, din punct de vedere astrologic, se face trecerea în semnul zodiacal Vărsător, care durează până pe 18 februarie. La 7 ianuarie, Luna Plină este în Rac, iar la 21 ianuarie, Luna Nouă se află în Vărsător.
Ianuarie este una dintre cele șapte luni ale anului care au o durată de 31 de zile
Prima ploaie majoră de meteori din an, Cadrantidele, atinge vârful în noaptea de 3 ianuarie și în primele ore ale dimineții zilei de 4 ianuarie. Spre deosebire de alte ploi de meteoriți, perioada de vârf a Cadrantidelor durează doar câteva ore. Pe 3 ianuarie 2024, la ora 00:38 UTC, Pământul își va atinge periheliul, care este cel mai apropiat punct de Soare de pe orbită. În prezent, data este întotdeauna la aproximativ două săptămâni după solstițiul din decembrie, relatează site-ul Time and Date. Prima Lună plină din an este cunoscută în mod colocvial sub numele de Lună Lup în multe culturi nordice. În schimb, în alte culturi, este cunoscută ca Lună veche, Lună de gheață, Luna de zăpadă și Luna după Yule.
Cum este denumită popular luna ianuarie
În medie, ianuarie este cea mai rece lună din an în cea mai mare parte a emisferei nordice (unde este a doua lună de iarnă, precedată de decembrie și urmată de februarie) și cea mai caldă lună a anului în cea mai mare parte a emisferei sudice (unde este a doua lună de vară). În emisfera sudică, ianuarie este echivalentul sezonier al lunii iulie în emisfera nordică și invers.
În fiecare an obișnuit, luna ianuarie începe cu aceeași zi a săptămânii, la fel ca luna octombrie, în timp ce, într-un an bisect, ianuarie începe ca aprilie și iulie. Locuitorii din vechea Grecie denumeau luna ianuarie Camelion. În România, prima lună a anului este denumită popular Gerar, din cauza gerului năprasnic din această lună. Ianuarie mai este cunoscută și sub alte denumiri, cum ar fi ienaiu, genarie, ghenarie, ghenare, calindariu, carindariu, carindar (începutul colindelor) sau gerariu. Spre exemplu, forma slavonă ghenari o putem regăsi în cronicele semnate de Grigore Ureche, Miron Costin, Ion Neculce și alți cronicari moldoveni, precum și în diferite documente oficiale din trecut.
Când și de ce a devenit ianuarie prima lună din an
Istoric vorbind, vechiul calendar roman avea în Antichitate doar zece luni, care însumau în total 304 zile, asta pentru că ianuarie și februarie nu existau. Legenda spune că, undeva prin secolul al VIII-lea î.Hr., regele roman Numa Pompilius a adăugat cele două luni de iarnă în calendarul roman pentru că era necesară ajustarea la durata reală a anului solar. Înainte de această reformă, anul începea în luna martie. Numa Pompilius a decis să introducă cele două luni la începutul anului pentru a alinia calendarul roman cu anul solar, astfel încât s-a ajuns la cele 12 luni pe care le cunoaștem cu toții astăzi.
Mult mai târziu, în anul 153 î.Hr., ianuarie avea să înlocuiască martie ca primă lună a anului roman, în urma unei rebeliuni care a forțat Senatul Roman să modifice începutul anului civil. Cu toate acestea, majoritatea romanilor sărbătoreau Anul Nou tot în luna martie. Nici până astăzi nu este clar când s-a schimbat acest lucru, însă este posibil ca „tranziția” să fi durat sute de ani. În anul 46 î.Hr., Iulius Caesar a introdus un nou sistem de calendar, care este cunoscut sub denumirea de Calendarul Iulian. El a adăugat zece zile la an și a introdus ziua bisectă. Inițial, luna ianuarie a avut doar 29 de zile, însă conform noului calendar, ianuarie a fost extins la 31 de zile, atâtea câte are și în zilele noastre.
Sărbători creștinești în luna ianuarie
Din punct de vedere religios, luna ianuarie este marcată de mai multe sărbători, începând cu prima zi, 1 ianuarie, care marchează începutul Anului Nou. Prima zi din an poartă pecetea a altor două sărbători, și anume Tăierea-împrejur a Domnului și Sfântul Vasile cel Mare.
În luna ianuarie, creștin-ortodocșii mai sărbătoresc Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) – care este zi de Post, Botezul Domnului, Boboteaza (6 ianuarie), Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului (7 ianuarie), Cuviosul Antonie cel Mare (17 ianuarie), Sfinţii Trei Ierarhi: Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi loan Gură de Aur (30 ianuarie).
Tradiții românești în luna ianuarie
În luna ianuarie există o serie de sărbători, care cuprind obiceiuri și practici specifice începutului de an prin care oamenii speră să obțină, prin diferite practici magice, prosperitate, sănătate, liniște și pace. Iată câteva dintre cele mai cunoscute:
Semănatul
În dimineața Anului Nou, copiii umblă cu semănatul, o tradiție care presupune să arunce grăunțe prin casele oamenilor.
Sorcova
În prima zi a Anului Nou, copiii obișnuiesc să împodobească o ramură de copac și apoi colindă din casă în casă și rostesc versurile Sorcovei. Acesta este un obicei care se spune că aduce bunăstare și bogăție în casa celui care este sorcovit.
Capra
Capra este un personaj mascat cu un cap de capră, de bou sau de cerb. Acesta este confecționat din lemn și are corpul învelit cu un cojoc întors pe dos sau cu un covor înflorat. Tinerii care îmbracă acest costum dansează și fac diverse figuri comice însoțite de strigăte ale flăcăilor și acompaniați la fluier sau la cobză.
Sănătatea noului
Aceasta este o urare pe care oamenii o spun atunci când pășesc într-o casă nouă, însă doar în prima zi a noului an. În același timp, cei care „merg” cu „sănătatea noului” aruncă boabe de porumb sau de grâu în pragul casei, iar gazda le va răspunde la urare cu tradiționalul „La anuʼ cu sănătate!”.
Calendarul de ceapă
Această veche tradiție este ținută mai ales de către bătrânii de la satele din România și de către agricultori, care vor să afle cum va fi vremea în decursul anului pentru a știi dacă vor avea recoltă bogată. În seara de Anul Nou se desfac 12 coji de ceapă în care se toarnă sare, iar fiecare dintre aceste coji reprezintă corespondentul unei luni a anului. A doua zi, dacă sarea din coajă este uscată, este semn că luna respectivă va fi secetoasă. În schimb, dacă sarea este umedă, acesta este un semn bun, ceea ce înseamnă că luna respectivă va fi una bogată în precipitații.
Crucea de Bobotează
În ziua de Bobotează, adică pe 6 ianuarie, preotul aruncă o cruce într-o apă. În momentul în care se dă startul, mai mulți tineri bărbați înoată cât de repede pot pentru a ajunge primii la cruce și pentru a o scoate din apă. Cel care va reuși să o aducă la mal va avea noroc tot anul.
Lucruri interesante legate de luna ianuarie
500 de exemplare ale romanului „Frankenstein” de Mary Shelley și „The Modern Prometheus” au fost publicate anonim la Londra.
Abraham Lincoln a emis Proclamația de emancipare, în 1863.
Prima cădere a celebrei sfere de Anul Nou de la New York a avut loc în 1908.
În 1946 a fost construit primul computer din SUA, la „Moore School of Engineering” din Pennsylvaniak, potrivit site-ului Original Works.
Canalul History Channel a fost lansat în 1995.
Luna ianuarie are ca simbol floral chinezesc floarea de prun.
În 1959, Alaska a devenit cel de-al 49-lea stat al Statelor Unite ale Americii.
Insula Ellis s-a deschis la 1 ianuarie 1892, permițându-se intrarea în SUA a peste 20 de milioane de imigranți.
Supranumită „luna divorțului” de către avocați, ianuarie este luna în care au loc cele mai multe divorțuri.
La 1 ianuarie 2007, România a devenit membră cu drepturi depline a Uniunii Europene.
Vezi şi curiozități despre luna noiembrie!
