Infarctul miocardic – Semnele prevestitoare. Medicii descriu această durere în piept ca fiind una caracteristică pentru infarctul miocardic. Această durere seamănă cu senzația pe care o provoacă „o gheară în piept”. De cele mai multe ori, acest simptom – durerea în piept – apare după un efort sau la un efort, chiar și în stare de repaus. Durerea în piept este însoțită adesea de o respirație îngreunată, greață, amețeli, palpitații, chiar și de vomă. Medicii atenționează însă că nu toți pacienții simt angina pectorală.
Medicii mai atrag atenția că este esențial ca pacientul cu infarct de miocard să ajungă, în cel mai scurt timp de la debutul durerii, într-un spital, unde se pot efectua tratamentele adecvate.
Ce este INFARCTUL miocardic
Infarctul miocardic – Semnele prevestitoare. Infarctul miocardic apare atunci când una sau mai multe zone ale mușchiului inimii nu primesc suficient oxigen. Acest lucru se întâmplă atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este blocat.
Apariția infarctului miocardic este determinată de destabilizarea prin rupere, fisură, sângerare sau eroziune a unei plăci de aterom, ce prezintă un bogat conținut lipidic.
Studiile efectuate au arătat că procesul inflamator are un rol esențial în destabilizarea plăcilor de aterom, iar afectarea stratului endotelial reprezintă condiții propice pentru ocluzia uneia sau a mai multor artere coronare epicardice prin procesul numit tromboză intravasculară.
INFARCTUL MIOCARDIC – SIMPTOME
Infarctul miocardic – Semnele prevestitoare. Simptomatologia specifică infarctului miocardic are că reprezentant central durerea toracică care are o durata mai mare de 20 minute, are caracter de gheară, strângere, cu posibilă iradiere la nivelul gâtului, mandibulei, brațului stâng, epigastrului etc.
Ce diferențiază durerea unei angine pectorale stabile de durerea prezența în cazul infarctului miocardic este lipsa rezoluției complete la administrarea de nitroglicerină sublingual sau la repaus.
Pe lângă durerea precordială cu caracter tipic, pacienții pot asocia și greață, vărsături, transpirații, dispnee, sincopă etc.
INFARCTUL MIOCARDIC – SEMNELE PREVESTITOARE
– Bătăile rapide și neregulate ale inimii, semn de multe ori corelat cu anxietatea sau cu depunerea de efort fizic, reprezintă unul dintre simptomele de baza ale atacului de cord. Mai precis, inima bate rapid, apoi lent, apoi rapid din nou. – Durerea apăsată în piept, în mod specific răspândindu-se spre brațul stâng sau partea laterală stânga a gâtului, nu foarte în profunzime, este un alt simptom care prevestește un atac de cord.***Specialiștii susțîn că cei care au supraviețuit unui infarct au declarat că au suferit o astfel de durere constanța, apăsată, în piept cu puțîn timp înainte de atac în sine. – Transpirația bruscă și rapidă este unul dintre alte semne foarte des întâlnite cu câteva minute înainte să aibă loc un infarct. Este vorba de sudoare rece care apare chiar dacă organismul este în repaos și care se simte mai ales pe spate și la nivelul frunții. – Oboseală bruscă este iarăși unul dintre semnele care ar putea prevesti un atac de cord care este pe cale de a avea loc. – Fiecare dintre aceste simptome, combinate cu o pierdere bruscă de energie, arată faptul că sunt șanse foarte mari că un atac de cord să fie în plină desfășurare. Mai precis, organismul nu primește cât oxigen are nevoie din cauza cordului care nu mai funcționează cum trebuie. – O pierdere rapidă și bruscă a energiei, în special în combinație cu oricare dintre simptomele menționate anterior poate fi un semn al unui atac de cord în curs. Acest semn este un indicator că organismul nu primește oxigenul de care are nevoie, potrivit doctorulzilei.ro.
INFARCTUL MIOCARDIC. România, pe locul 1 în Europa la mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare
Infarctul miocardic – Semnele prevestitoare. În Europa, boala cardiacă ischemică, alături de boală cerebrovasculară au fost principalele cauze ale deceselor cardiovasculare, cu o rată de 1,8 milioane, respectiv 1 milion de decese.
România ocupă locul 1 în Europa ca mortalitate a populaţiei din cauza bolilor cardiovasculare, cu o medie de 109 decese la 100.000 de locuitori, faţă de media UE de 44 la 100.000 de locuitori. Bolile cardiovasculare reprezintă astfel cauza numărul 1 de deces în ţara noastră, cu 57% din totalul deceselor înregistrate la nivel naţional. La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct.
Situația gravă din România este dezvăluită de ultimele date oficiale ale Institutului Național de Statistică. Doar în primele două luni din anul 2023, bolile aparatului circulator (categorie care include bolile cardiovasculare) au provocat 24.639 de decese, adică 55,5% din numărul total de decese (44.424).
INFARCTUL MIOCARDIC – FACTORII DE RISC CARDIOVASCULAR
Infarctul miocardic – Semnele prevestitoare și factorii de risc. Factorii de risc cardiovascular trebuiesc identificați și corectați atunci când este posibil pentru a împiedică progresia bolii cardiovasculare dar, și în vederea îmbunătățirii calității vieții.
Dintre factorii de risc cardiovascular clasici enumerăm vârstă, sexul, ereditatea, fumatul, alcoolul, obezitatea, hipertensiunea arterială, dislipidemia, diabetul zaharat sau scăderea toleranței la glucoză, sedentarismul și factorii psiho-sociali.
Identificarea și corectarea lor este necesară la nivelul populației generale, însă o atenție sporită trebuie adresată pacienților din zone defavorizate social, pacienților cu sindrom metabolic, sedentari, cu antecente heredo-colaterale de boli cardiovasculare, în special moarte subită, pacienților cu tulburări anxios-depresive.
INFARCT MIOCARDIC – TRATAMENTUL PRESCRIS DE MEDICI
În cazul în care prezentați dureri în piept noi sau inexplicabile, ori suspicionati un posibil infarct miocardic, apelați de urgență serviciul 112 sau prezentați-va la medic în vederea tratamentului optim și cât mai rapid, întrucât viabilitatea miocitelor este esențială în ceea ce privește supraviețuirea și prognosticul pe termen scurt și lung.
În cazul pacienților cu diagnosticul de infarct miocardic stabilit, principala preocupare este restabilirea fluxului coronarian la nivelul arterei coronare responsabile în asociere cu tratament medicamentos specific.
Tratamentul medicamentos la externare va include în primul rând modificarea stilului de viață printr-un foarte bun control al factorilor de risc, respectarea terapiei medicamentoase și includerea într-un program de recuperare cardiovasculară.
Terapia medicamentoasă va include medicamente ca: antiagregante plachetare, betablocante care reduc mortalitatea, statine implicate atât în mortalitatea de cauza cardiovasculară, cât și generală; IECA care au rol în remodelarea postinfarct; nitrați în cazul pacienților cu angină reziduală.
Urmărirea pacienților pe termen lung reprezintă o provocare, însă se fac progrese în acest sens prin:- controale periodice la 1luna, 3luni, 6luni, respectiv 1an;- organizarea campaniilor de conștientizare a stării de sănătate;- ameliorarea condiitilor socio-economice și facilitarea accesului la servicii medicale.
Sursa: sfatulmedicului.ro
