Membrii NATO nu vor stabili cel mai probabil la summitul de la Vilnius un calendar clar pentru o eventuală aderare a Ucrainei la alianța militară, SUA și Germania preferând să rămână precaute, în ciuda presiunilor făcute de Kiev și de unele state membre din estul Europei, scriu The Guardian și CNN.
Ucraina ar dori cât mai multă claritate cu privire la momentul și modul în care poate adera la NATO, după ce războiul cu Rusia se va încheia, considerând că protecția militară occidentală este singura cale de a ascăpa de amenințarea Moscovei.
Cu toate acestea, se pare că la summitul de la Vilnius va primi doar o cooperare mai strânsă cu NATO, angajament pentru ajutor militar pe termen lung și o declarație politică mai puternică în favoarea aderării sale de principiu, scrie The Guardian.
Luni, Kievul a obținut o concesie, membrii NATO fiind de acord să elimine cerințele formale de semnare a unui plan de acțiune pentru aderare, o cale oficială care ar fi întins negocierile pe mai mulți ani. Dar asta nu înseamnă că aderarea va fi mult mai rapidă sau că Kievul va fi scutit de necesitatea de a face reforme.
Se aștepta ca negocierile privind declarația finală a summitului să continue până luni seara, scopul fiind acela de a obține o declarație atent construită, menită să meargă mai departe decât angajamentul anterior luat față de Ucraina la summitul din 2008 de la București.
Dar, scrie The Guardian, Marea Britanie, Franța și alți membri NATO din Europa de Est nu au găsit nicio modalitate de a convinge o Casă Albă precaută să ia un angajament de aderare mai specific. Duminică, Biden a declarat că Ucraina „nu este încă pregătită” pentru NATO și că țării „îi va lua ceva timp pentru a îndeplini toate condițiile”.
Se așteaptă, de asemenea, ca membrii NATO să își ia angajamente suplimentare de ajutor militar bilateral pentru Ucraina.
Cu toate acestea, un pachet separat de garanții de securitate pentru Ucraina, din partea SUA, Marii Britanii, Germaniei și Franței va fi anunțat abia spre sfârșitul summitului, pe fondul unor dispute de ultim moment. Aceste garanții angajează țările să ofere ajutor militar și sprijin economic Kievului pe termen lung.
O decizie crucială
Decizia privind aderarea Ucrainei la NATO este una dintre cele mai complicate chestiuni de securitate europeană. În urma mai multor valuri de extindere, NATO a înglobat mai multe state est-europene, inclusiv România, ajungând aproape de granițele Rusiei, într-un proces despre care susținătorii spun că a garantat pacea de după Războiul Rece prin descurajarea agresiunii Kremlinului.
Criticii au altă opinie, spunând că extinderea NATO în fosta zonă de influență sovietică a umilit Moscova, a transformat-o din nou într-un dușman declarat al Occidentului și a contribuit practic la declanșarea războiului din Ucraina, scrie CNN.
O decizie de admitere a Ucrainei ar extinde practic angajamentul NATO, conform căruia un atac asupra unui membru este un atac asupra tuturor, la o națiune pe care Rusia o consideră, cel puțin, parte a sferei sale de influență – sau chiar parte a teritoriului său istoric, chiar dacă o astfel de afirmație nu are nicio bază în dreptul internațional.
Asta i-ar angaja pe viitorii lideri occidentali să intre în război cu o Rusie înarmată nuclear și ar putea genera riscuri pentru declanșarea celui de-al treilea Război Mondial.
Susținătorii aderării Ucrainei la NATO au altă părere și susțin că deceniile de securitate și integritate teritorială oferite fostelor națiuni ale Pactului de la Varșovia, cum ar fi Polonia, Ungaria și România, sunt în sine o dovadă că, odată aflată sub umbrela de apărare reciprocă a NATO, Ucraina ar fi în sfârșit în siguranță.
Argumente în favoarea Ucrainei în NATO
În linii mari, argumentele în favoarea primirii Ucrainei de către NATO vizează garanțiile de securitate care ar înlătura vulnerabilitatea acesteia la un atac rusesc.
Susținătorii aderării Kievului subliniază faptul că o promisiune vagă de aderare viitoare – făcută pentru prima dată la summitul de la București din 2008, fără un calendar realist de intrare – i-a oferit lui Putin un stimulent pentru a invada înainte ca Ucraina să se alăture clubului.
De asemenea, spun ei, aderarea la NATO ar impulsiona încercarea Ucrainei de a consolida o democrație vulnerabilă și de a îndeplini dorința multora dintre cetățenii săi de a se alătura Occidentului.
Prin războiul său brutal, spun susținătorii aderării Ucrainei, Moscova a pierdut orice poziție morală pe tema securității.
Ar mai fi ceva. Experții militari cred că forța militară a NATO ar avea doar de câștigat după ce ar îngloba una dintre cele mai experimentate armate din Europa.
Senatorul Lindsey Graham, un republican din Carolina de Sud, și Richard Blumenthal, un democrat din Connecticut, au introdus săptămâna trecută o rezoluție prin care solicită o foaie de parcurs pentru aderarea Ucrainei la NATO cât mai curând posibil.
„Numai prin aderarea la NATO Ucraina se poate bucura de o securitatea reală în fața agresiunii repetate a Rusiei”, au declarat senatorii.
Ce spun criticii unei aderări rapide
Există argumente pe termen scurt și pe termen lung împotriva aderării rapide a Kievului, iar guvernele de la Washington și Berlin par că sunt de aciord cu ele, cel puțin parțial.
Biden a avertizat într-un interviu pentru CNN că, dacă Ucraina ar fi primită acum în Alianță, atunci toți ceilalți membri ar fi practic obligați să intre în război.
„Vorbesc serios”, a spus președintele. „Este un angajament pe care l-am luat cu toții, indiferent de situație. Dacă războiul continuă, atunci suntem cu toții în război. Suntem în război cu Rusia, dacă ar fi cazul”, a afirmat el.
Oferirea unui calendar clar pentru aderare după încheierea războiului ar putea fi de asemenea un lucru contraproductiv, spun criticii, deoarece ar oferi Kremlinului o justificare pentru a nu pune niciodată capăt conflictului.
Acest lucru ar zădărnici speranțele, oricum reduse, pentru un acord politic, dacă forțele ucrainene nu vor reuși în cele din urmă să expulzeze toate forțele rusești. Și ar risca să îl întărească pe Putin acasă, părând să justifice unul dintre raționamentele sale pentru invazie.
În timp ce se îndrepta spre Marea Britanie în prima etapă a vizitei sale europene, Biden a primit un sprijin pentru strategia sa din partea reprezentantului republican Michael McCaul, președintele Comisiei pentru afaceri externe a Camerei Reprezentanților, care a declarat că este „mult prea prematur” să se vorbească despre aderarea imediată a Ucrainei la NATO.
„În primul rând trebuie să câștige contraofensiva, în al doilea rând, să aibă o încetare a focului, iar apoi să negocieze un acord de pace. Nu putem admite Ucraina în NATO imediat. Acest lucru ne-ar pune în război cu Rusia”, a declarat republicanul texan.
Temerile privind un război cu Rusia
Riscul unei ciocniri cu Rusia în viitor cântărește greu în mintea multor analiști. „Statele Unite nu ar trebui să garanteze securitatea Ucrainei. Punct”, a declarat Ben Friedman, director politic la Defense Priorities, un think-tank dedicat promovării unei viziuni realiste a politicii de securitate națională.
„Nu ar trebui să facem acest lucru acum, prin intermediul NATO sau altfel prin vreun fel de garanții bilaterale de securitate, și nu ar trebui să facem acest lucru ca parte a unui acord de pace”, a continuat el, potrivit CNN.
Friedman a susținut că, în ciuda rezistenței eroice a Ucrainei, considerațiile mai largi privind interesele Washingtonului trebuie să aibă prioritate.
„Garantarea securității Ucrainei ar eroda securitatea SUA prin creșterea riscului, evident, de război cu Rusia”, a spus el. „Aceasta conține riscul, desigur, de escaladare nucleară, iar pentru acest risc cred că Statele Unite nu primesc practic nimic cu valoare de securitate”, a spus el.
Nici Biden, nici niciun alt membru al administrației sale nu a explicat poporului american de ce ar fi în interesul SUA să intre în război cu Moscova pentru a apăra Ucraina, dacă aceasta ar adera la NATO.
De fapt, președintele a prezentat un caz opus, implicit, subliniind că, în ciuda unei situații de tip „proxy-war” în Ucraina, preocuparea sa principală este evitarea unei confruntări directe cu Rusia.
Un alt potențial dezavantaj al garanțiilor de securitate pentru Ucraina s-ar contura dacă voința politică de a menține angajamentele se diminuează în viitor.
Un eșec în apărarea unor astfel de garanții ar ridica îndoieli serioase cu privire la determinarea NATO de a respecta principala directivă și ar putea sfârși prin a slăbi în mod dezastruos integritatea alianței, scrie CNN.
Apoi, chiar dacă Biden și-ar modifica poziția privind accelerarea aderării Ucrainei la NATO, el nu poate garanta că un succesor va onora obligațiile din tratat.
Fostul președinte Donald Trump a avertizat frecvent că Biden conduce SUA către un potențial al treilea Război Mondial împotriva Rusiei și a insistat că va pune capăt războiului din Ucraina în 24 de ore dacă va fi ales pentru un nou mandat.
