Un proiect în acest sens depus de USR în Parlament a primit recent un raport negativ în Senat, pe baza voturilor PSD-PNL. Reprezentanții Coaliției au declarat pentru Libertatea că, de principiu, nu se opun votului prin corespondență la europarlamentare, dar nici nu cred că va fi pus în practică.
Când au mai rămas puțin peste șapte luni până la alegerile pentru Parlamentul European (PE), programate în România pe 9 iunie 2024, Comisia de Administrație din Senat a dat, săptămâna trecută, un raport de respingere a proiectului USR care prevedea introducerea votului prin corespondență le europarlamentare.
Au existat doar două voturi „pentru”, cele ale senatorilor Uniunii. Majoritatea este asigurată în Comisie de reprezentanții PSD și PNL.
Inițiativa USR mai prevedea prelungirea timpului de vot la europarlamentare, mai mulți oameni în secțiile de votare, mai multe secții de vot și verificarea automată a buletinelor.
„De ce să nu aibă românii dreptul să voteze prin corespondență? Șansele ca proiectul să treacă sunt foarte mici, dar cei de la guvernare nu trebuie să se joace cu alegerile. Poate ne vor plagia proiectul pentru a se da eroi, dar riscul este ca lucrurile să se facă prea târziu și nu suficient de profesionist”, a declarat Radu Mihail, liderul grupului USR din Senat, pentru Libertatea.
El a reamintit momentul alegerilor prezidențiale din 2014, care l-au ajutat pe Klaus Iohannis să câștige alegerile, când românii din diaspora s-au revoltat din cauza cozilor apărute în secțiile de vot.
Votul prin corespondență este permis în România doar la alegerile parlamentare și la cele prezidențiale, după adoptarea unei legi în acest sens, în 2015.
PSD nu se opune, dar se teme de vot multiplu
Lucian Romașcanu, liderul grupului social-democrat din Senat, susține că votul din Comisia de Administrație a fost dat în absența unei decizii politice la vârful PSD.
Lucian Romașcanu / Hepta
„Avem vot prin corespondență pentru alegerile prezidențiale și parlamentare. Nu există o poziție oficială a PSD în acest moment pentru votul prin corespondență pentru europarlamentare. În principiu, nu există o poziție contra”, a declarat purtătorul de cuvânt al PSD, Lucian Romașcanu, pentru Libertatea.
El susține că social-democrații ar putea vota proiectul depus de USR în Parlament, dacă există criterii corecte de înregistrare în registrele electorale, care să împiedice votul multiplu. Spune că a avut deja o discuție cu omologul său de la USR.
„Dacă nu ne înțelegem, poate va veni altă lege, nu există o poziție clară de a fi împotrivă din partea PSD. Nu vrem vot multiplu, vrem să fim siguri că cine se înscrie prin vot prin corespondență să nu poată vota în alt fel. Au fost scandaluri și în America, este un vot care poate să fie ușor viciat și am vrea să ne asigurăm că nu va fi cazul”, a precizat Romașcanu pentru Libertatea.
Liberalii nu cred că vom avea vot prin corespondență la europarlamentare
Liderul grupului PNL din Senat, Daniel Fenechiu, susține, într-o declarație pentru Libertatea, că nu crede că votul prin corespondență va fi utilizat la alegerile pentru Parlamentul European.
Daniel Fenechiu / Hepta
„Experiența din 2020 ne arată că foarte puțini oameni s-au înscris la votul prin corespondență. Nu cred că la alegerile pentru Parlamentul European vom avea vot prin corespondență. Nu cred că cineva își va permite să modifice legislația electorală cu mai puțin de un an înainte de alegeri”, a justificat Daniel Fenechiu (PNL) atitudinea Coaliției față de tema votului prin corespondență.
El a motivat că și Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a ridicat mai multe critici față de acest tip de vot.
„Posibil ca nici voința politică să nu fi fost cea necesară pentru a modifica legislația electorală”, a concluzionat Daniel Fenechiu. El a adăugat că, în nume personal, ar fi de acord cu votul prin corespondență la alegerile pentru PE.
„Vom mări numărul secțiilor de votare, se va prelungi programul”
Pe traseul legislativ, proiectul USR va primi, luni, un vot și în Comisia Juridică din Senat. După aceea, inițiativa ajunge în plen, Senatul fiind prima cameră sesizată.
„La alegerile europarlamentare, românii pot vota ușor în diaspora. Vom mări numărul secțiilor de votare, se va prelungi programul dacă este nevoie. Sunt măsuri utile chiar dacă nu va fi vot prin corespondență. Nu sunt multe voturi care vin prin corespondență”, au declarat surse parlamentare din Coaliție pentru Libertatea.
Aproape 40.000 de români au optat la votul prin corespondență la alegerile pentru Parlamentul de la București din 2020.
George Simion, președintele AUR, a cerut, în septembrie, explicații în privința modului în care se va aplica votul prin corespondență în 2024 de la Autoritatea Electorală Permanentă, Ministerul de Interne și Institutul Național de Sănătate Publică.
Septimius Pârvu (Expert Forum): Votul prin corespondență nu a mai fost o prioritate nici pentru președintele Iohannis
Expertul electoral, Septimius Pârvu, subliniază că nici președintele Iohannis nu a mai cerut atât de insistent votul prin corespondență pe cât a făcut-o în 2014 și perioada imediat următoare.
Septimius Pârvu, Expert Forum | Foto: Facebook / Larisa Baltă
„Acum, pentru europarlamentare, nu mai există această susținere. Nu este pe lista de priorități și, probabil, nu va fi în perioada următoare. Nu știu ce șansă mai are”, a spus Pârvu pentru Libertatea.
El atrage atenția că o lege privind votul prin corespondență ar trebui să intre rapid în vigoare, dacă se dorește o aplicare corectă.
„Tema poate să fie folosită înaintea alegerilor. Vom avea și voci care să ne spună că este nesigur, costă mult și sunt puține voturi. Dar tema poate să fie folosită și populist. Dincolo de asta, votul prin corespondență reprezintă un drept al oamenilor de avea acces la procesul electoral cât mai ușor. Democrația costă, chiar dacă suntem într-o perioadă de economii”, a declarat expertul electoral.
Potrivit acestuia, numărul alegătorilor care au optat pentru votul pentru corespondență a crescut în ultimii ani.
„Și în alte țări votul prin corespondență a avut nevoie de un ciclu electoral complet pentru a crește. Nu este ceva ce se dezvoltă de pe o zi pe alta. Modelul românesc este chiar funcțional și bun, un sistem care a început să funcționeze”, este opinia lui Septimius Pârvu.
