DOCUMENT. Câte femei-agresor au primit ordine de restricție anul trecut. „E rușinos în România să spui cuiva că te-a lovit nevasta”

Anul trecut, din totalul ordinelor de protecție provizorii, 5% au fost emise împotriva autorilor femei. Un procent care încadrează România în statistica globală care spune că 90% dintre agresori sunt bărbați, arată datele Poliției Române. Reprezentanții organizațiilor nonguvernamentele care lucrează cu victimele spun că în țara noastră există un grad mare de toleranță la violență, ceea ce face ca infracțiunile să fie oricum subraportate. Cu alte cuvinte, numărul victimelor, femei sau bărbați, este mult mai mare decât o arată statisticile oficiale.

„Avem localități în jurul Bucureștiului unde am vorbit cu primari, cu diverși reprezentanți, care au spus că ei nu au violență la ei în comună. În condițiile în care numai la noi, la Asociație, aveam vreo zece cazuri din localitatea lor, că pe noi ne sună și din jurul Bucureștiului”, dă un exemplu Carmen Nemeș, avocată de la Asociația ANAIS, referitor la cum este privit fenomenul violenței la noi.

Una din patru femei a fost agresată fizic sau sexual de partener, arată Fundamental rights report al Agenției UE pentru Drepturi Fundamentale. 

Ajung însă să reclame la Poliție mult mai puține, spune avocata care de ani reprezintă în instanță victimele violenței.

În primele 8 luni ale anului trecut, din aproape 9.000 de ordine de protecție provizorii emise, 5% au fost date împotriva unor agresori femei. În 2022, doar 4% dintre autori au fost femei și în 2021 – doar 3%, potrivit unui răspuns al Poliției Române transmis către Libertatea.

Bărbați victime – nu reprezintă un fenomen

Carmen Nemeș spune că trebuie din start aduse niște lămuriri în privința acestora: „Noi ne confruntăm, în general, cu agresori bărbați. Într-adevăr, există și agresori femei, dar, de obicei, nu pe violență fizică, ci pe violență verbală, psihologică, gelozii. În schimb, au fost ordine de protecție în care victima era fiica sau fiul și agresoarea era mama, sora sau soacra. Rar s-a întâmplat ca o femeie – eu, cel puțin, n-am întâlnit – să agreseze fizic un bărbat”.

În categoria violenței domestice intră și agresiunile între persoane și cu alte grade de rudenie decât soț-soție, face distincția avocata. 

„Normal că există și bărbați bătuți, dar nu pot să zic că e un fenomen, e doar o urmare a faptului că trăim într-o societate în care este promovată și tolerată violența în toate aspectele ei”, mai spune ea.

În contextul în care există ONG-uri care oferă asistență și adăpost femeilor victime, sunt necesare servicii și pentru victimele bărbați: „Ni se pune întrebarea: dar de ce nu vă ocupați și de bărbații victime? Ca ONG, noi nu putem în același mediu să ne ocupăm și de unii, și de alții, dar statul poate. Și tot timpul zic că e nevoie de ONG-uri care să se ocupe și de bărbați. Dar bărbații nu prea raportează, din nou ne întoarcem la rolurile de gen în societatea noastră. Pentru bărbați e rușinos să spui cuiva că te-a lovit nevasta”.

În ceea ce privește creșterea numărului de cazuri de violență domestică, aceasta s-a înregistrat la categoria loviri și alte violențe (cu 3%), amenințare (cu 5%) și o creștere alarmantă de 21% la nerespectarea ordinelor de protecție (de la 2.166 de cazuri în primele opt luni din 2022 la 2.742 în aceeași perioadă din 2023), se arată în același răspuns al Poliției.

Aici vede problema stringentă Carmen Nemeș: „În alte țări se calculează gradul de recidivă. De exemplu, în Norvegia, 90% nu mai recidivează după prima acțiune. Adică ideea e ca societate să reduci fenomenul și prin a îngreuna recidiva, cu sancțiuni clare”.