O nouă schimbare în traseul de 33 de ani al Dosarului Revoluției în justiția din România. A fost schimbat judecătorul care a decis începerea judecății.
Magistratul era delegat de la Tribunalul Municipiului București la Curtea de Apel București în momentul în care judecătorii de la Înalta Curte de Casație și Justiție au decis trimiterea dosarului Revoluției la CAB. La acel moment, judecătorii de la Curtea Supremă decideau ca dosarul nu ar fi de competența lor, pentu că Ion Iliescu nu era președinte la momentul la care ar fi comis faptele de care este acuzat în acest dosar.
Între timp, după unda verde pentu începerea judecății în Dosaru lRevoluției, judecătorul de la CAB s-a reîntors la TMB pentru că CSM nu i-a aprobat transferul, ceea ce înseamnă că acesta nu va putea judeca acest dosar.
Decizia CSM vine in contextul în care au apărut recent informații că judecătorul respectiv ar fi lucrat în trecut ca ofițer de informații în Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului Afacerilor Interne – DGPI.
Curtea de Apel București a decis începerea judecării în Dosarul Revoluției pe 25 octombrie 2023, în care sunt vizați fostul președinte Ion Iliescu (93 de ani), fostul vicepremimer Gelu Voican Voiculescu (82 de ani) şi fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus (87 de ani), acuzaţi de ”săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”.
„Respinge cererile şi excepţiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociaţia 21 Decembrie 1989, Apărător ales, avocat Briciu Vasile pentru părţile civile reprezentate, Apărător ales, avocat Sârbu Alina Cristina, pentru partea civilă Boieşan Radu succesor al persoanei vătămate Boieşan Petru Mircea, Apărători aleşi, avocaţi Popescu Traian şi Ghioca Gheorghe, pentru părţile civile/vătămate Vinersar Mihai Sebastian, Vinersar Elena Georgeta şi Vinersar Silviu Alexandru, Avocat Sârbu Alina Cristina, apărătorul desemnat din oficiu, pentru părţile civile/persoane vătămate asistate şi părţile civile/persoane vătămate Vlase Elena şi Vlase Hortensia, ca neîntemeiate”, potrivit deciziei pronunţate de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti.
Avocații acestuia criticau „insistența deosebită a procurorilor militari în rechizitoriu asupra sintagmei psihoză securist-teroristă”. Mai exact, apărătorii fostului președinte al României arată că nu văd legătura dintre discursurile lui Ion Iliescu din decembrie 1989, în care acesta se referea la grupurile de teroriști, și haosul creat după fuga lui Nicolae Ceaușescu.
Iliescu a adus mai multe argumente, prin intermediul avocaților săi, pe baza cărora cerea ca acest dosar să fie retrimis către Parchetul care a instrumentat tot ceea ce s-a întâmplat la Revoluție. Printre argumentele menționate se numără o presupusă lipsă a dovedirii legăturii de cauzalitate între „acțiunile inculpatului (Ion Ilescu, n.r.) și evenimentele petrecute pe teritoriul României în anul 1989, în luna decembrie”.
Fostul președinte al României a mai precizat în cererile făcute către instanță că rechizitoriul actual nu ar fi decât o reformulare a celui vechi, care a fost întors în trecut de către magistrații Înaltei Curți de Casație Justiție (ICCJ) înapoi către Parchet.
Pe 3 august 2022, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a decis pe 3 august 2022 să retrimită în justiție Dosarul Revoluției, în care cei trei erau acuzați de crime împotriva umanității, infracțiuni care nu se prescriu. Iar în 2021, Curtea Supremă a decis să întoarcă dosarul Revoluției la Parchetul Militar, după ce constatase mai multe probleme în rechizitoriu.
