Președintele francez Emmanuel Macron și-a detaliat ambițiile pentru Europa într-un discurs de două ore ținut la Universitatea Sorbona, cu șase săptămâni înainte de alegerile europene, relatează site-ul televiziunii franceze BFMTV.
Liderul de la Elysee și-a început discursul pe un ton alarmist, avertizând că „Europa noastră poate muri” în condițiile în care este „încercuită” de mari puteri, iar valorile „democrației liberale” sunt „tot mai criticate și tot mai contestate”.
„Depinde exclusiv de alegerile noastre, dar aceste alegeri trebuie făcute acum”, deoarece, „în următorul deceniu, există un risc uriaş de a fi slăbiţi sau chiar subjugaţi”, a avertizat el.
Europa trebuie să facă alegeri „acum” în „chestiunea păcii și războiului”, privind „tranziția digitală, inteligența artificială” sau chiar „decarbonizarea”, a afirmat șeful statului francez.
Insistențe pentru „inițiativa europeană a apărării”
„Nu suntem înarmați!”, a subliniat Macron. În opinia președintelui francez, situația din Europa este critică de la lansarea agresiunii militare rusești împotriva Ucrainei. El a pledat pentru o „Europa puternică”, care „se face respectată”, „își asigură securitatea” și își recâștigă „autonomia strategică”.
Pentru a proteja Europa, dar și pentru un „control” mai eficient la frontierele europene, Emmanuel Macron a cerut crearea unei „inițiative europene în domeniul apărării”. Potrivit acestuia, această inițiativă trebuie să treacă prin coaliții, dar și prin pregătirea armonioasă a soldaților armatelor europene. El a mai propus înființarea unei academii militare.
Alte proiecte anunțate: o coaliție europeană de securitate cibernetică și apărare cibernetică, precum și crearea unei forțe de reacție rapidă capabilă să desfășoare de urgență 5.000 de soldați pentru a apăra granițele Europei. În cele din urmă, președintele francez a evocat posibilitatea „unui scut european antirachetă”.
„Prioritate națională” în achiziționarea de echipamente militare
Pentru a asigura această apărare europeană, Emmanuel Macron a pledat pentru o nouă abordare în privința achizițiilor militare, axată pe „preferință națională”.
Referindu-se la necesitatea unei „economii de război”, el a atras atenția asupra scăderii investițiilor private și publice în domeniul apărării.
„Avem decenii de subinvestiții în propria noastră producție, dividendele păcii i-au determinat pe europeni să subinvestească și să-și crească dependența de producția non-europeană”, a declarat el.
Pentru a concura cu SUA sau Coreea, el a menționat necesitatea creării de „campioni europeni” în completul industrial-militar.
Acuzații la adresa politicilor comerciale ale Chinei și ale SUA
Pe plan economic, Emmanuel Macron a spus că își dorește o Europă mai puțin „naivă” față de politicile comerciale ale SUA și ale Chinei. „Cele două mari puteri internaționale au decis să nu mai respecte regulile comerțului mondial”, a susținut președintele francez, lansând acuzații de „schimbare a regulilor jocului” și „suprasubvenționare” a industriilor.
Șeful statului francez a cerut o „revizuire” a politicii comerciale europene „prin apărarea intereselor noastre”.
Pentru grăbirea tranziției energetice
Energia europană „are nevoie transformări fundamentale pe viitor”, a subliniat Macron. În scopul independenței, tranziției energetice și întăririi poziției europene în fața concurenței internaționale, președintele francez pariază pe energii nucleare și regenerabile.
El a remarcat o „problemă a competitivității prețurilor în domeniul energetic”. „Cu cât facem mai devreme această tranziție, cu atât mai repede vom recâștiga această competitivitate. Energia fără carbon este cheia”, a precizat Macron.
Prin urmare, el pledează pentru „construirea cât mai multor capacități de energie regenerabilă și nucleară, consolidarea alianței nucleare pe care am construit-o, asumarea Europei atomului și investiții în interconexiuni electrice în Europa”.
Cinci sectoare emergente și strategice
Emmanuel Macron a mai spus că vrea „să facă din Europa un lider mondial până în 2030 în cinci dintre cele mai emergente și strategice sectoare”.
Este vorba de inteligența artificială, calculatorul cuantic, spațiul, energiile noi (hidrogen, reactoare modulare și fuziune nucleară) și biotehnologiile. Pentru a face acest lucru, el vrea „strategii de finanțare dedicate”.
În ceea ce privește inteligența artificială, șeful statului vrea ca Europa să treacă de la „3% din capacitatea globală de calcul” la „cel puțin 20% până în 2030 sau 2035”. În ceea ce privește domeniul spațial, Emmanuel Macron a cerut „consolidarea Ariane 6” și continuarea investițiilor.
Miza discursului de la Sorbona
Liderul francez speră ca discursul său să aibă acelaşi impact precum cel pe care l-a ţinut la Sorbona în urmă cu şapte ani şi care a prefigurat unele schimbări semnificative ale politicii UE. De atunci, multe s-au schimbat, cu provocări geopolitice majore, printre care războiul din Gaza, invazia Rusiei în Ucraina şi tensiunile tot mai mari dintre China şi SUA, comentează Reuters, potrivit news.ro.
Discursul de joi a fost prezentat de consilierii lui Macron ca fiind contribuţia Franţei la agenda strategică a UE pentru următorii cinci ani. Această agendă urmează să fie stabilită după alegerile europene, când liderii UE vor negocia pentru posturile de conducere ale blocului comunitar.
Macron şi-a văzut popularitatea în scădere, în timp ce partidul său centrist Renaissance se află în urma partidului de extremă dreapta Rassemblement National (RN) în sondaje înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie. O altă provocare pentru Macron este faptul că grupul său, Renew, este în prezent al treilea ca mărime din Parlamentul European, dar ar putea cădea pe locul patru, ceea ce i-ar reduce influenţa.
