Ioana Constantin-Bercean, cercetător științific la Institutul de Științe Politice și Relații Internaționale (ISPRI) al Academiei Române și expertă în Orientul Mijlociu, a vorbit, într-un interviu pentru Libertatea, despre momentul ales de gruparea teroristă Hamas pentru a ataca Israelul, despre consecințele imediate asupra regiunii și a explicat de ce crede că situația din zonă este mai periculoasă la nivel internațional decât războiul din Ucraina.
„Potențialul escaladării violenței și luptelor ar putea duce spre lucruri foarte grave. Totuși, nu cred că se va ajunge la un al treilea război mondial”, spune cercetătoarea.
Ioana Constantin-Bercean avertizează totuși că situația din Orientul Mijlociu este mai periculoasă la nivel internațional decât războiul din Ucraina. „Pentru că războiul din Ucraina este îngrădit. Se desfășoară în granițele unui stat care a fost atacat de un alt stat”.
Ioana Constantin-Bercean | Foto: Facebook
Luptele dintre armata israeliană și luptătorii palestinieni din gruparea Hamas continuă în sudul Israelului, la peste 35 de ore de la declanșarea atacului de către Hamas. Armata israeliană a cerut evacuarea a peste 20 de comunități de la granița cu Fâșia Gaza, în timp ce se pregătește pentru măsuri retaliatorii.
Bilanțul victimelor după cele aproape două zile de violențe a crescut considerabil, cu cel puțin 600 de israelieni uciși și peste 2.000 răniți, potrivit presei israeliene. Ministerul palestinian al Sănătății a declarat că până acum 313 persoane au fost ucise în Fâșia Gaza și 1.990 au fost rănite.
Libertatea: De ce a ales Hamas acest moment? Ioana Constantin-Bercean: Cred că momentul e o simbolistică legată de faptul că tocmai s-au împlinit 50 de ani de la războiul de Iom Kipur (n.r. – Ziua Ispășirii, cea mai importantă zi de post evreiască, dar și războiul de două săptămâni între Israel și forțele arabe din 1973).
– Cum se deosebește acest atac față de alte conflicte dintre cele două părți? – Cel de acum nu este un atac tipic, cu care noi ne-am obișnuit, acel atac terorist în care se lansează câteva rachete și apoi lucrurile se mai liniștesc. A fost un atac pe trei paliere, aerian, pe apă și la sol. Amploarea acestui atac este, așadar, deosebită, gradul de sofisticare este deosebit.
Nu am mai văzut, în ultimii 50 de ani, o asemenea acțiune, bine coordonată, înzestrată militar, cu echipamente noi, mult mai sofisticate decât ce aveau până acum. Dacă până acum se vorbea de atacuri cu 15-200 de rachete, acum s-a ajuns la peste 3.000, este imens. Un număr atât de mare de rachete a pus o presiune extraordinară și pe sistemul de protecție aeriană.
Este, pe bună dreptate, cel mai teribil atac asupra Israelului de la războiul de Iom Kipur.
„Acest atac terorist nu ajută populația palestiniană”
– Care este scopul acțiunii și ce consecințe imediate are pentru regiune?– Scopul acțiunii este, ca orice atac terorist, acela de a răspândi teroare, de a induce un anume soi de anxietate în Israel, dar și regional. Dar vreau să subliniez că acest atac terorist nu ajută pe nimeni, adică nici măcar populația palestiniană.
Și acolo este o problemă puțin înțeleasă, puțin discutată – felul în care Hamas, în zona asta, dar și în Liban, reușește să-și fidelizeze populația încă, metaforic vorbind, de la primul lapte praf dus unei familii cu copii mici. Este foarte problematic și scoate la suprafață deficiența și superficialitatea cu care problema aceasta palestiniană a fost tratată.
Suntem deja la a treia, a patra generație care se învârte în acest cerc vicios și nu s-a reușit – prin educație sau prin politici coerente și sustenabile – să fie întrerupt. Iată, vorbim despre un număr foarte mare de victime colaterale. Repet, acest atac nu ajută pe nimeni, deși, prin definiția lui, niciun atac terorist n-are cum să ajute pe cineva.
Dar nici măcar cauza palestiniană nu ajută în această situație, pentru că răspunsurile, desigur, sunt de susținere a Israelului. Multă lume scapă din vedere și drama palestiniană.
Și cred că, pe fondul acestei povești fără sfârșit, se va accentua, pe de-o parte, sentimentul de islamofobie și sentimentul antioccidental, pe de altă parte, în lumea arabă, sau în lumea musulmană, în general.
Pentru că, nu-i așa, vor fi două tipuri de narațiuni. Narațiunea corectă, de altfel, care condamnă acest atac terorist și legitimează dreptul la apărare al Israelului. Și, pe de altă parte, va fi narațiunea care vine din zona islamică, unde se va spune că există acele probleme cu expansiunea teritorială, toată această discuție foarte cunoscută. Se va adânci clivajul între cele două părți.
„Am mutat deja discuția de la invazia Rusiei din Ucraina la situația din regiunea Orientului Mijlociu”
Un convoi al forțelor militare israeliene trece granița spre Fâșia Gaza pe 9 octombrie 2023. Foto: Profimedia
– Există riscul extinderii conflictului?– Un răspuns în forță al Israelului – deși legitimat și susținut în mare parte de Occident – are și un potențial de răspândire regională, care nu poate să aducă absolut nimic bun. Pentru că, acolo, după Al Doilea Război Mondial, lucrurile au fost mereu foarte complicate, dar au fost mai multe greșeli decât soluții. Un nou conflict în care se vor implica mai mulți actori nu are cum să ducă la absolut nimic bun.
Iată cum am mutat deja discuția de la invazia Rusiei din Ucraina la situația din regiunea Orientului Mijlociu. Este foarte interesant de observat și cum, dintr-o dată, acest atac terorist legitimează mandatul premierului Netanyahu, care era destul de contestat.
Au fost proteste în stradă și manifestații consistente și insistente. Și acum, dintr-o dată, inclusiv opoziția s-a raliat în spatele lui.
– Existența războiului din Ucraina a jucat un rol în luarea deciziei Hamas de a ataca acum Israelul?- Se poate, dar nu cred că a fost decisiv. Invazia a început acum un an și șapte, opt luni. Între timp, în regiune au mai fost evenimente. A fost acum, în primăvară, un raid israelian în regiunea Jenin. A fost acel moment de la Moscheea Al-Aqsa.
Aș spune că acest atac încurcă mai degrabă Occidentul și Statele Unite pentru că, într-adevăr, toată atenția occidentală a statelor aliate este îndreptată într-un mod, n-aș spune neapărat exclusiv, pentru că pentru Statele Unite mai există și China, dar într-un mod semnificativ asupra războiului din Ucraina.
În momentul în care Israelul este victima unui atac terorist, este sigur că Statele Unite au, dacă vreți, o datorie morală de a-și îndrepta atenția completă asupra ceea ce se întâmplă acolo.
Nu vor scăpa din vedere nici ceea ce se întâmplă în Ucraina, dar pentru moment sau pentru următoarele două-trei săptămâni atenția va fi mai sporită înspre evenimentele din Orientul Mijlociu. Acolo este un butoi de pulbere care în ultimii 50-60 de ani a fost alimentat și intern și extern. Și există posibilitatea de a exploda.
Or, un conflict generalizat, ipotetic vorbind, în Orientul Mijlociu, afectează în primul rând Europa. Pentru că ne vom trezi cu un val imens de refugiați, va crește gradul de alertă, gradul de securitate, pentru că se va discuta despre posibile atentate, despre posibile încercări de destabilizare a Europei.
Desigur, și Statele Unite vor crește gradul de alertă. E un adevărat lanț care se va perpetua în urma unui posibil conflict generalizat.
De aceea, toate apelurile făcute, inclusiv din partea occidentală, ca și din partea lumii islamice, au fost spre ponderarea discursului și spre limitarea acțiunilor.
„Potențialul escaladării violenței ar putea duce spre lucruri foarte grave, dar nu cred că se va ajunge la un al treilea război mondial”
– Ucraina, Nagorno-Karabah, acum Israel, cresc temerile față de declanșarea unui nou război mondial? – Nu aș vrea să fiu un arhanghel al Armagedonului. Lucrurile nu sunt simple, ca să fim sinceri. Dar, în momentul de față, ele sunt încă în evoluție, să le luăm pe rând.
Războiul din Ucraina. Eu am spus că potențialul din Orientul Mijlociu este mult mai mare în sens negativ față de războiul din Ucraina. Pentru că războiul din Ucraina este, dacă vreți, îngrădit. Se desfășoară în granițele unui stat care a fost atacat de un alt stat și iată, se fac deja doi ani.
Invazia Rusiei este, acum când noi vorbim, limitată la teritoriul ucrainean și efectele ca ea să se extindă într-un viitor apropiat sunt foarte mici. Bine, acolo se vorbește și despre folosirea armei nucleare, dar acolo e o altă discuție și este probabil o altă metodă de intimidare.
Și, da, probabil este unul dintre motivele pentru care lumea se întreabă oare nu suntem în fața celui de-al treilea război mondial? Aș dori să sper și să cred că nu, deocamdată.
Apoi, situația din Nagorno-Karabakh e o situație foarte complicată, foarte sensibilă. A fost și acolo un adevărat exod, o epurare etnică. Dar ați văzut că deja s-a rezolvat. Adică, inclusiv premierul din Armenia a recunoscut faptul că Nagorno-Karabakh este teritoriu azer.
Este adevărat că potențialul escaladării violenței și luptelor ar putea duce spre lucruri foarte grave. Dar totuși nu cred că se va ajunge la un al treilea război mondial. Nu acum, prea devreme. Lumea nu-i pregătită! Asta o zic așa, ca pe o glumă, dar mai mult cu speranță.
– Premierul Israelului a declarat că țara este „în război”.– Israelul dorește și va fi lăsat să retalieze, pentru că este dreptul său legitim. Și pentru liniștea morală, sufletească, dacă vreți, și pentru imaginea internațională, vor retalia sub o formă sau alta. Depinde cum vor face asta.
Israelul va retalia, Hamas va răspunde. Va fi o confruntare în care putem doar să sperăm că, până la urmă, părțile implicate vor fi oarecum liniștite, prin intermediul diplomației.
– Se poate negocia cu o organizație teroristă?– Desigur că percepția generală este că cu teroriștii nu se negociază. Ei bine, nu se va negocia cu teroriștii, se va negocia cu Autoritatea Palestiniană. Și există și factori intermediari și canale, să spunem așa, prin culise, care mai transmit anumite semnale și grupării Hamas.
Așa a fost întotdeauna, nu este ceva nou, poate nu este tocmai etic, dar eu nu sunt om politic și pot să spun aceste lucruri. Desigur că discursul politic va fi puțin diferit, mai diplomatic. Dar până la urmă la asta se va ajunge.
Repet, un potențial conflict în această regiune ar avea un caracter distructiv și negativ pentru regiunea extinsă sau la nivel internațional. Pentru că vorbim de interdependență și ce se întâmplă în Israel nu rămâne doar în Israel.
„China are nevoie de liniște ca să-și extindă influența pe plan internațional”
– Ce alte puteri sunt afectate de atacul Hamas? – Eu m-am gândit la SUA pentru că vor trebui să se îndrepte mai mult spre Israel.
Apoi, acum două săptămâni chiar discutam despre normalizarea relațiilor dintre Arabia Saudită și Israel și spuneam atunci că nodul gordian al acestei normalizări a relațiilor este exact problema palestiniană. Desigur că vor fi afectate și aceste tipuri de discuții, cel puțin pe termen scurt.
Toți ochii se îndreaptă spre Iran pentru că se știu legăturile de pe vremea lui Qasem Soleimani cu întemeietorul Hezbollah și cu cei ai Hamas. Deși, în ultima vreme, relația dintre Iran și Hamas a fost mai discretă, fie s-au mai retras, s-au orientat mai mult înspre Hezbollah și în imediata vecinătate. Este de urmărit dacă într-adevăr a avut un rol aici.
Este foarte interesant de urmărit și cum va reacționa China, pentru că a fost destul de reținută până acum. Expansiunea Chinei nu este ideologică, ci economică. Or, ca să-și poată extinde influența pe plan internațional, are nevoie de liniște.
Pentru că face toate lucrurile acestea prin soft power, economie, afaceri, business. Iar într-un mediu din acesta foarte complicat, cu război, cu atacuri teroriste, investitorii au o reținere în a merge acolo. Și asta afectează China, desigur. Este foarte interesant de urmărit cum se va poziționa și dacă va încerca, sub o formă sau alta, să intervină în medierea acestui moment.
– Țările europene?– Desigur, și statele europene. Sau Uniunea Europeană în ansamblul ei. Uniunea Europeană a încercat să meargă în ultimii 10-20 de ani pe cartea aceasta diplomatică, a încercat să se poziționeze la mijloc, a încercat să se poziționeze drept putere unitară la nivel comunitar, de promotor al diplomației și al dialogului. Acum, rămâne de văzut cu cine va dialoga și dacă dacă va avea instrumentele necesare să o facă.
– Poate să apară un efect și asupra războiului din Ucraina?– Desigur că va afecta și Ucraina pentru că va fi un anume deficit financiar, de atenție etc.
