În vreme ce unii oficiali și experți iau în calcul riscurile de securitate reprezentate de aceste atacuri aproape de graniță, populația României se confruntă cu probleme care o afectează direct – creșterea prețurilor la alimente și combustibil, ca urmare a războiului din Ucraina, scrie Financial Times.
Dronele rusești care au atacat silozurile ucrainene de cereale au zburat în mod repetat de-a lungul graniței românești de peste Dunăre în ultimele săptămâni, ceea ce a stârnit îngrijorări la București.
Ucraina a anunțat marți chiar că o dronă rusească a căzut peste graniță, în România. Bucureștiul, a încercat însă să evite o escaladare deschisă a conflictului și a negat afirmația Kievului, scrie Financial Times, marți.
Însă ministrul ucrainean de externe a declarat că acesta este cel mai recent semn că Moscova amenință „securitatea țărilor vecine, inclusiv a statelor membre NATO”.
Recenta explozie a unei presupuse mine marine rusești în apele litoralului românesc a evidențiat și ea pericolele zonei de război.
„Suntem foarte îngrijorați”, a declarat ministrul român al apărării, Angel Tîlvăr, pentru Financial Times. „Rusia continuă să creeze noi riscuri ce pot provoca erori de calcul și escaladare”, a spus acesta.
Tîlvăr a negat informațiile potrivit cărora dronele rusești sau obuzele ucrainene ar fi lovit accidental teritoriul românesc, dar a adăugat că „nicio țară care se învecinează cu Ucraina nu poate exclude în totalitate posibilitatea (de a fi) lovită din greșeală”.
„Suntem în linia întâi”
Ministrul a explicat că România a desfășurat 11 nave de război, două elicoptere, șase drone de căutare maritimă și trei detașamente de scafandri specializați în explozibili în largul coastelor sale, a precizat el.
Avioanele de supraveghere ale NATO patrulează și ele în prezent în permanență la granița României.
Sandu-Valentin Mateiu, un ofițer naval și de informații în retragere care se concentrează pe Rusia, a explicat și el pentru Financial Times cum se vede situația din România.
„Suntem în prima linie”, a spus el. În timp ce România nu are o graniță terestră cu Rusia, „zona noastră economică exclusivă se atinge cu cea a Crimeei în largul mării”, a spus Mateiu.
Expertul a declarat că Rusia testează în mod deliberat zonele gri legale din acordurile maritime internaționale, în timp ce încearcă să distrugă canalele de export de cereale ale Ucrainei.
„Ei fac presiuni mari cu acest joc complicat. Se vor opri în fața unui război (cu NATO)”, a mai spus Mateiu.
El a mai precizat că, în timp ce Kievul ar putea fi în favoarea unei implicări mai mari a NATO în conflict, Bucureștiul a fost precaut.
Probleme economice
Nu este singurul mod în care războiul afectează România, după cum observă Financial Times, care notează că premierul Marcel Ciolacu s-a angajat să dubleze volumul de cereale care tranzitează România din Ucraina, în principal prin Constanța.
Însă recolta României va depăși probabil recolta de anul trecut, iar alți exportatori care folosesc portul Constanța, precum Ungaria și Serbia, ar putea produce, de asemenea, recolte excepționale, ceea ce ridică îndoieli cu privire la fezabilitatea acestei promisiuni, scrie cotidianul financiar, citând specialiști care spun că rețeaua logistică a portului trebuie reînnoită.
Ar mai fi ceva. Înaintea alegerilor de anul viitor, scrie Financial Times, guvernul Ciolacu trebuia să ia în considerare și resentimentele tot mai mari ale fermierilor români nemulțumiți de grânele ucrainene mai ieftine.
România face parte dintr-un grup de țări din estul UE care a impus o interdicție de import pentru cerealele din Ucraina, chiar dacă a facilitat tranzitul a milioane de tone de produse alimentare.
Iar lucrurile sunt tot mai complicate. Înaintea alegerilor locale, parlamentare, prezidențiale și europene din 2024, partidul naționalist AUR a înregistrat câștiguri constante promovând un mesaj anti-Ucraina, a explicat pentru Financial Times Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea din Londra.
Și în timp ce majoritatea românilor sunt sceptici că Rusia le va ataca țara, un sondaj recent a arătat că mai mult de jumătate dintre respondenți au dat vina pe război pentru probleme precum creșterea prețurilor la alimente și combustibil, mai observă cotidianul financiar.
