Franța: decizia guvernului Macron de a interzice abaya în școli face cu ochiul dreptei, divizează stânga și redeschide o discuție complicată

Criticii au susținut că este pur și simplu nepractic să ceri școlilor să decidă ce este o abaya și ce este pur și simplu o rochie lungă, iar unii experți au spus că decizia va fi expusă contestațiilor juridice, scriu Politico și Washington Post.

Decizia de a interzice abaya în școli îl ajută pe președintele francez Emmanuel Macron să împuște doi iepuri dintr-o lovitură: trimite un semnal către dreapta și divizează stânga. El riscă însă, de asemenea, să deschidă o cutie a Pandorei, scrie Politico.

Interzicerea rochiilor lungi purtate de unele femei musulmane a pus capăt unei perioade de ezitare a guvernului cu privire la abordarea sa față de principiul laicității în Franța.

Mesajul transmis săptămâna aceasta de cabinetul lui Macron a fost unul ferm. Proaspăt numit ministru al educației, Gabriel Attal a declarat că școlile franceze „sunt testate”, în timp ce Olivier Véran, purtătorul de cuvânt al guvernului, a descris purtarea abayei drept „un atac politic”.

Attal a susținut că guvernul acționează pentru a opri o tendință tot mai puternică de purtare a ținutelor musulmane de către elevi, în ciuda interdicției din 2004 privind afișarea simbolurile religioase, inclusiv a hijabului, în școlile publice.

Bruno Jeanbart, vicepreședinte al agenției de sondaje OpinionWay, a spus însă că subiectul este unul complicat.

„Ce este un însemn religios și ce este doar un cod vestimentar?”, a întrebat el, rezumând problema. Noile orientări ale guvernului nu vor pune capăt dezbaterii cu privire la ceea ce reprezintă o ținută adecvată în școli, a spus Jeanbart.

„Este doar începutul poveștii. Vom vedea cazuri în care elevilor li se va refuza intrarea în școli”, a spus Jeanbart. „Dacă vor merge în instanță și vor câștiga, întrebarea va fi: Avem nevoie de o nouă lege?”, a continuat el.

Întrebările și observațiile criticilor

Unii critici au susținut că este pur și simplu nepractic să ceri școlilor să decidă ce este o abaya și ce este pur și simplu o rochie lungă.

Abaya nu este purtată de toate femeile musulmane, dar unele, în special în Orientul Mijlociu și Africa de Nord, o poartă „din modestie”. Hainele sunt de obicei de culoare închisă și lejere și acoperă cea mai mare parte a corpului femeii – dar nu și capul.

Consiliul Francez al Cultului Musulman, sau CFCM, care reprezintă mai multe grupuri musulmane din Franța, a declarat că abaya are multe forme diferite, este legată de cultura arabă și este „prezentată în mod greșit de unii ca fiind un semn religios musulman”, scrie Washington Post.

„În numele laicității și al principiului separării religiilor și a statului, CFCM contestă faptul că o autoritate seculară poate defini ce este sau nu este religios în locul autorităților religioase ale unei credințe”, a precizat consiliul într-o declarație.

În mediul online, unii francezi au glumit că, pentru a aplica noua interdicție, administratorilor și profesorilor din școli li se va da sarcina deloc de invidiat de a face distincția între abaya și rochiile lungi obișnuite.

Cécile Duflot, o ecologistă și fostă ministră franceză a dezvoltării teritoriale, a postat o fotografie a unei rochii lungi negre și verzi, întrebând de ce ar trebui să fie considerată aceasta ca fiind „un atac la laicitate”.

<blockquote class=”twitter-tweet”><p lang=”fr” dir=”ltr”><a href=”https://twitter.com/hashtag/abaya?src=hash&amp;ref_src=twsrc%5Etfw”>#abaya</a> drame en trois actes. merci au démonstrateur anonyme…. <br><br>[ Sur ce je referme les écoutilles, ça va sentir le dessous de bras rance beaucoup trop par ici. ] <a href=”https://t.co/feoCmuHQhc”>pic.twitter.com/feoCmuHQhc</a></p>&mdash; Cécile Duflot (@CecileDuflot) <a href=”https://twitter.com/CecileDuflot/status/1695879065830359291?ref_src=twsrc%5Etfw”>August 27, 2023</a></blockquote> <script async src=”https://platform.twitter.com/widgets.js” charset=”utf-8″></script>

Un comentator a răspuns spunând că o fată ar purta o astfel de rochie „urâtă” doar din motive religioase – moment în care Duflot a dezvăluit că rochia nu era o abaya, ci mai degrabă o rochie Gucci din mătase, care costă 2.980 de euro.

Ce spun politicienii

Poziționarea fermă a guvernului pe acest subiect delicat a fost remarcată în tot spectrul politic – într-un moment în care Macron caută noi aliați pentru a-și duce mai departe guvernarea.

Deși președintele a renunțat la orice intenție de a-și lărgi actuala coaliție cu alte partide în urma înfrângerii suferite în alegerile parlamentare de anul trecut, el caută în continuare sprijin din partea conservatorilor, în timp ce guvernul pregătește noi legi pe teme complicate precum imigrația.

Conservatorii, care au cerut ca interdicția privind simbolurile religioase să fie extinsă la universități, au salutat în mod previzibil decizia. Chiar și Adunarea Națională, gruparea de extremă dreapta – care, de obicei, păstrează distanța față de administrația Macron – a salutat mișcarea guvernului.

Discursul dur privind secularismul are probabil menirea de a transmite semnalul că partidul liberal al lui Macron este capabil să se schimbe și să facă și concesii în chestiuni care preocupă dreapta, scrie Politico.

De cealaltă parte a spectrului politic, decizia a stârnit indignare, parlamentara de extremă-stânga Clémentine Autain, de la Franța Nesupusă, acuzând guvernul că încearcă să „politizeze” îmbrăcămintea femeilor.

Dar nu toți politicienii de stânga au reacționat cu dezaprobare, ceea ce a scos la iveală diviziunile interne în cadrul coaliției de stânga Nupes. De fapt, atât socialiștii, cât și comuniștii au salutat interdicția, în conformitate cu trecutul secularist al partidelor și cu opoziția față de influența Bisericii Catolice.

Miercuri, Macron se întâlnește cu liderii partidelor de opoziție, inclusiv cu Adunarea Națională și Franța Nesupusă, pentru a găsi un teren politic comun.

Cu ochii pe opinia publică

Sprijinul politic pentru interdicția anunțată reflectă, de asemenea, opinia publică din Franța, care este ferm de partea menținerii laicității școlilor de stat. Potrivit unui sondaj IFOP recent, 77% dintre francezi sunt „împotriva” însemnelor religioase în școlile secundare, în timp ce mai puțin de jumătate din populație se declară „ferm împotrivă”.

O lege din 2004 care interzicea folosirea vălului islamic în școli a impus în mod clar secularismul în educație, punând capăt tensiunilor în jurul acestui subiect la momentul respectiv. Însă tensiunile s-au aprins, după decapitarea unui profesor francez în 2020 și pe fondul unui val de atacuri teroriste în Franța și în țările vecine.

Predecesorul lui Attal, fostul ministru al educației Pap Ndiaye, nu a reușit să impună o poziție clară cu privire la secularism și a refuzat să interzică abaya în școli, lăsând acest lucru la discreția directorilor de școli.

Attal, numit în iulie, încearcă însă să se rupă de poziția lui Ndiaye, potrivit lui Jeanbart, de la OpinionWay. „Miniștrii simt că din ce în ce mai mulți oameni sunt împotriva abayei în școli și trebuie să acționeze, pentru că, dacă nu o fac, vor oferi alegătorilor un alt argument pentru a vota Marine Le Pen”, a spus el.

Cu toate acestea, guvernul s-ar putea să se afle pe un teren juridic șubred.

„Este foarte riscant să extinzi definiția a ceea ce este un însemn religios, mai ales când cei care poartă abaya spun că este vorba despre un veșmânt cultural, nu religios”, a declarat Lauren Bakir, o profesoară universitară de la Universitatea din Strasbourg, specializată în drept și secularism.

Potrivit lui Bakir, restrângerea libertăților religioase în numele secularismului a fost bazată pe motive legale și constituționale. „Și, pe măsură ce aceste libertăți se erodează și mai mult, ne confruntăm cu decizii care devin din ce în ce mai politice”, a spus ea.

Partidul Franța Nesupusă a anunțat deja că va contesta în instanță noile reguli ale guvernului.