Generalul Cristian Iulian Gherghe, ofițer de informații militare, așteaptă din partea Judecătoriei Sectorului 5 pedeapsa pe fond din procesul de fals în declaraţiile de avere. Este vorba de al doilea dosar al fostului adjunct al serviciului de informații al Armatei, după cel în care a fost condamnat cu suspendare pentru sustragerea sumei de 180.000 de dolari din contul de război al DGIA. În ambele dosare a semnat acorduri de recunoaștere a vinovăției cu procurorii pentru a-și îndulci pedeapsa.
Generalul Cristian Iulian Gherghe a fost „mâna dreaptă” a șefului Direcției Generale de Informații a Apărării (DGIA), generalul Marian Hăpău. Fără știrea acestuia din urmă, dar folosindu-se de toate prerogativele funcției, Cristian Iulian Gherghe a scos din bancă o parte din banii serviciului de informații al Armatei și și-a cumpărat teren și casă la Corbeanca.
Prins de procurori și acuzat de delapidare, generalul Cristian Iulian Gherghe a restituit banii în 8 tranșe, cu ajutorul retragerii unor titluri de stat.
Pe parcursul cercetărilor în dosarul de delapidare, ofițerul a recunoscut că a ascuns în declarațiile de avere faptul că deținea titluri de stat în valoare de 500.000 de lei, faptă care i-a adus al doilea dosar penal pentru fals în declarații.
Dosarul de delapidare al generalului Cristian Iulian Gherghe s-a judecat la Curtea Militară de Apel București, proces finalizat pe data de 15.09.2021.
Văzând că inculpatul a recunoscut acuzațiile și că a restituit banii, un judecător militar l-a condamnat pe generalul Cristian Iulian Gherghe la un an și 5 luni de închisoare cu suspendare.
Pentru a-l „lecui”, Curtea Militară de Apel București l-a trimis pe Gherghe să presteze muncă neremunerată fie la Primăria Cornetu, fie la Școala Gimnazială din comună.
Procuroarea cere pedeapsă cu suspendare și în dosarul numărul doi
După trecerea în rezervă, al doilea dosar al fostului ofițer de rang înalt a ajuns pe masa Judecătoriei Sectorului 5, unde, pe data de 7.03.2024, au avut loc dezbaterile pe fond, judecătoarea Oana Beatrice Simion urmând a se pronunța pe 21.03.2024.
Generalul Cristian Iulian Gherghe a recunoscut faptele și în acest al doilea dosar în schimbul reducerii cu o treime a pedepsei. Urmare a acordului de recunoaștere, procuroarea de ședință a pus concluzii de condamnare a generalului la o pedeapsă cu suspendare.
Procesul penal ca urmare a încheierii unui acord de recunoaștere este mai degrabă o formalitate, dar inculpatul tot trebuie să fie audiat și să răspundă la niște întrebări.
Justificarea generalului: „Parte din bani erau de la nunta fiică-mii”
Numărul 2 în serviciul secret al Armatei a susțint că „a omis” să treacă în declarațiile de avere faptul că deține titluri de stat în valoarea de 500.000 de lei (aproximativ 100.000 de euro).
Cum era greu de crezut că o astfel de sumă poate fi trecută cu vederea, Cristian Iulian Gherghe a spus că banii respectivi nu i-ar aparține, provenind de la nunta fiicei lui.
„Recunosc acuzațiile reținute în sarcina mea. Am omis să consemnez în declarația de avere activele respective, deoarece aveam foarte multe atribuții. În plus, declarația de avere trebuia completată într-un termen foarte scurt, respectiv într-o jumătate de oră”, a declarat fostul general.
„Când ați conștientizat că ați omis?”, l-a întrebat judecătoarea pe fostul ofițer.
„Păi, nici nu cred că mi-am dat seama”, a răspuns Iulian Gherghe pe un ton ingenuu. „Nici până la pierderea funcției nu am realizat că respectivele active trebuie consemnate în declarația de avere”, a mai spus generalul.
La următoarele întrebări venite din partea judecătoarei și a procuroarei de ședință, Gherghe a recunoscut că nu era pentru prima dată când completa declarații de avere și că de fiecare dată când redacta respectivele formulare începea de la zero, fapt care exclude oarecum o eroare preluată din declarațiile anterioare.
În ultimul cuvânt, fostul general a apelat la sensibilitatea judecătoarei:
„Doamna președinte, îmi cer iertare pentru ce s-a întâmplat, nu am făcut-o cu intenție! Parte din bani erau de la nunta fiică-mii. Ea m-a rugat să-i păstrez banii. Regret ce s-a întâmplat și sper să am puterea să îmi refac viața”, a concluzionat fostul ofițer.
Motivul pentru care generalul Iulian Gherghe va scăpa „ieftin”
Pedeapsa cu suspendare pe care Iulian Gherghe o va primi pentru fals în declarațiile de avere se va contopi cu cea primită de general în septembrie 2021, în dosarul de delapidare a contului de război al DGIA.
În mod uzual, cum faptele au fost comise în aceeași perioadă și în aceeași calitate, în urma contopirii pedepselor ar trebui să rezulte o condamnare cu executare.
Că nu se va întâmpla așa în cazul generalului Gherghe rezultă din concluziile procuroarei la ultimul termen de judecată, care a cerut în mod expres: „dispuneți suspendarea pedepsei din condamnarea rezultantă” – adică din cea calculată în urma contopirii.
Este greu de crezut că judecătoarea unei instanţe civile nu va lua în considerare acordurile de recunoaștere încheiate de generalul Iulian Gherghe în cele două dosare, așa fostul ofițer are șanse mari să scape de pușcărie.
Cum a reușit ofițerul să-și ridice vilă la Corbeanca pe banii DGIA
Libertatea a consultat motivarea condamnării generalului Iulian Gherghe la pedeapsa de un an și 5 luni de închisoare cu suspendare, pronunțată de Curtea Militară de Apel în data de 15.09.2021.
Din documentul citat rezultă că, în perioada 1.09.2017 – 28.02.2021, generalul Gherghe avea funcția de locțiitor al șefului DGIA, generalul Marian Hăpău.
Funcția de locțiitor pe care o deținea Iulian Gherghe îi conferea sarcina de a administra toate conturile DGIA, inclusiv unul destinat situațiilor operative în caz de urgență sau război, în care erau 1.428.000 de dolari.
Contul era deschis pe numele UM 02630 București (indicativul DGIA), împuterniciți prin semnătură fiind generalul Marian Hăpău și generalul Iulian Gherghe.
Vorba proverbului, „cine împarte – parte își face”, motiv pentru care generalul Iulian Gherghe și-a „tras” din contul DGIA 180.000 de dolari:
„Aceste operațiuni nu puteau fi desfășurate de inculpat singur, ci doar împreună cu directorul general, care aplica semnătura finală pe aceste documente, cu excepția situațiilor în care inculpatul se afla la comanda unității, când semna singur, însă pentru orice retragere de numerar din contul în valută (dolari SUA) al unității erau necesare două semnături, respectiv a sa și cea a directorului general.
În cursul lunii noiembrie 2018, inculpatul a hotărât să retragă în interesul său personal o sumă de bani din contul în dolari SUA al UM 02630, deschis la BCR, fapt pentru care a solicitat și a primit de la bancă documentele necesare pentru retragere (…), le-a completat la biroul său, la sediul Direcției Generale de Informații a Apărării, menționând datele necesare pentru retragerea în numele unității a sumei de 179.470 de dolari USD, justificând în mod fals că retragerea de numerar se realiza pentru plată de acreditive, operațiune care nu corespundea realității.
Inculpatul a declarat că a prezentat documentele respective colonelului (…), iar acesta a aplicat pe ele ștampila UM 02630, precum și pe cea cu semnătura directorului general al acestei unități, fără a citi documentele.
Din această sumă, prin primăvara anului 2019, inculpatul a început să ia diferite sume pe care le-a folosit pentru a cumpăra un teren intravilan, de 678 mp, în comuna Corbeanca, pe care dorea să construiască o casă, iar restul sumei retrase de inculpat din contul bancar al UM 02630 a folosit-o pentru construirea unei locuințe personale pe terenul menționat.
Cum l-a convins generalul pe judecătorul militar să-l ierte de pușcărie
Judecătorul de la Curtea Militară de Apel București a notat în motivarea condamnării definitive că faptele lui Iulian Gherghe prezintă un pericol social ridicat, dar a luat în considerare pregătirea profesională a acestuia, faptul că a recunoscut acuzațiile și că a reparat integral prejudiciul:
Curtea va avea în vedere că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit și are un copil major, că acesta a recunoscut săvârșirea faptelor sesizate, având o atitudine procesuală sinceră și a reparat integral prejudiciul cauzat UM 02630 București prin săvârșirea faptelor reținute în sarcina sa (…).
În urma analizării declarațiilor de avere întocmite de către inculpat (…), organul de urmărire penală a constatat că în cuprinsul lor nu se regăsesc titlurile de stat la care se referă inculpatul în proiectul de procură notarială, deși există o rubrică specială pentru acestea. Cu privire la acest aspect, organul de urmărire penală s-a sesizat din oficiu, prin procesul-verbal din data de 7.05.2021 (…) cu privire la săvârșirea infracțiunii de fals în declarații.
Totodată, la stabilirea duratei pedepselor cu închisoarea care vor fi aplicate inculpatului, Curtea va ține seama și de faptul că față de acesta au fost dispuse măsurile preventive cele mai severe, respectiv reținerea și arestarea preventivă, executând practic o parte a pedepsei rezultante”, se mai arată în motivarea judecătorului militar.
Cum fostul general s-a ales cu al doilea dosar penal în timp ce încerca să repare prejudiciul din primul, cel mai probabil judecătorii vor găsi o cale de a-l condamna la o pedeapsă cu suspendare.
Deși soluția Judecătoriei Sectorului 5 este pe fond, ea ar putea deveni hotărâre definitivă în măsura în care nici inculpatul, nici procurorii nu o vor contesta la instanța ierarhic superioară.
