India se pregătește pentru a doua sa încercare de aselenizare, un moment istoric pentru cea mai populată țară din lume. Naveta spațială va încerca să aselenizeze în apropiere de polul sudic lunar, o premieră mondială, scrie The Guardian.
Chandrayaan-3, care înseamnă „navă lunară” în sanscrită, este programată să aterizeze cu modulul său de aterizare Vikram puțin după ora 18.00, ora României 15:00, în apropierea polului sudic lunar puțin explorat, în ceea ce ar fi o premieră mondială pentru orice program spațial.
Un efort indian anterior a eșuat în 2019, iar cea mai recentă misiune vine la doar câteva zile după ce prima misiune lunară a Rusiei în aproape 50 de ani, destinată aceleiași regiuni, s-a prăbușit pe suprafața lunară.
Fostul șef al departamentului spațial indian, K Sivan, a declarat că ultimele fotografii transmise de modulul de aterizare dau toate indiciile că ultima etapă a călătoriei va reuși.
„Ne încurajează că vom putea îndeplini misiunea de aterizare fără nicio problemă”, a declarat el luni pentru AFP.
Sivan a adăugat că Organizația indiană de cercetare spațială (ISRO) a făcut corecții după eșecul de acum patru ani, când oamenii de știință au pierdut contactul cu un modul lunar cu câteva momente înainte de aterizarea prevăzută.
„Chandrayaan-3 va merge cu mai multă robustețe”, a spus el. „Avem încredere și ne așteptăm ca totul să decurgă fără probleme”.
Misiunea a fost lansată în urmă cu aproape șase săptămâni, în fața a mii de spectatori care au aplaudat, având nevoie de mult mai mult timp pentru a ajunge pe Lună decât cele ale misiunilor americane Apollo din anii 1960 și 1970, care au ajuns în câteva zile.
India folosește rachete mult mai puțin puternice decât cele folosite de SUA atunci. În schimb, sonda a orbitat de mai multe ori în jurul Pământului pentru a căpăta viteză înainte de a porni pe traiectoria lunară care durează o lună.
Modulul de aterizare al navei spațiale, Vikram, care înseamnă „vitejie” în sanscrită, s-a desprins săptămâna trecută de modulul de propulsie și a trimis imagini ale suprafeței lunare de când a intrat pe orbita lunară, pe 5 august.
Cu o zi înainte de aterizare, ISRO a declarat pe rețelele de socializare că se desfășoară conform programului și că complexul său de control al misiunii era „plin de energie și entuziasm”.
India are un program aerospațial cu un buget relativ redus, dar care a crescut considerabil în dimensiune și impuls de când a trimis pentru prima dată o sondă pe orbita Lunii în 2008.
Cea mai recentă misiune a costat 74,6 milioane de dolari, mult mai puțin decât cele ale altor țări, în conformitate cu ingineria spațială mai puțin avansată a Indiei.
