După ce a fost amânat timp de jumătate de an din cauza luptelor interne între cele două partide din Congresul SUA, pachetul în valoare de 61 de miliarde de dolari de ajutor militar extrem de necesar a fost în sfârșit promulgat de președintele american Joe Biden, ceea ce arată că aliatul vital al Kievului va continua să sprijine Ucrainei împotriva invaziei ruse, cel puțin pentru moment. Dar întârzierea de șase luni a permis forțelor Moscovei să exploateze sistemul de apărare antiaeriană slăbit al Ucrainei, cu un efect devastator, scrie, într-o analiză, publicația rusă independentă The Moscow Times.
Chiar dacă ajutorul promis din partea SUA și a Europei este trimis rapid, este posibil ca acesta să nu ajungă pe linia frontului decât peste câteva săptămâni, oferind Rusiei o fereastră de oportunitate de care ar putea profita.
În condițiile în care liniile de front abia dacă s-au mișcat în ultimul an, războiul aerian a început să aibă un impact mai mare, Rusia bombardând orașele și infrastructura în adâncimea teritoriului Ucrainei. În aprilie, Rusia a distrus cea mai mare termocentrală din regiunea Kiev. Potrivit celor mai pesimiste estimări, termocentralele din Ucraina au pierdut 85% din potențialul lor de generare din cauza bombardamentelor rusești din martie și aprilie.
Rachetele și dronele rusești au un impact mai mare
Deși Rusia nu a mărit semnificativ, începând din septembrie 2023, numărul de drone și rachete folosite în atacurile aeriene, acestea au avut un impact mai mare deoarece forțele ucrainene nu au putut să le intercepteze.
O analiză a think-tank-ului american Institute for the Study of War (ISW – Institutul pentru Studiul Războiului) constată că Ucraina a eșuat din ce în ce mai mult, începând din 22 martie, să intercepteze chiar și jumătate din rachetele rusești.
Bombardamentele rusești includ acum un pachet combinat de rachete de croazieră, drone și rachete balistice pentru a copleși apărarea antiaeriană suprasolicitată a Ucrainei.
În timp ce dronele Shahed pot fi doborâte de echipe de unități mobile care trag cu mitraliere și artilerie lansată de la umăr, din spatele unor camionete, rachetele – cele mai rapide dintre ele zburând cu o viteză de zece ori mai mare decât viteza sunetului – pot fi contracarate doar cu armament mai sofisticat.
De asemenea, Moscova a început să folosească rachete de croazieră echipate cu tehnologie care lansează rachete de momeală pentru a devia rachetele ucrainene ce urmăresc semnătura termică a țintei lor pentru a le lovi.
Schimbare de tactică: rușii aruncă în luptă tot mai multe bombe ghidate
O altă evoluție tactică semnificativă a Rusiei este utilizarea crescută a bombelor ghidate, care a crescut de 16 ori comparativ cu anul trecut. Acestea sunt convertite din numeroasele bombe din epoca sovietică aflate deja în inventarul Rusiei, care, odată îmbunătățite cu aripi și sisteme de ghidare, pot zbura 65 de kilometri după ce sunt lansate din avioane aflate în spatele liniei frontului.
Acestea și-au dovedit eficiența atunci când Rusia a cucerit orașul Avdiivka din regiunea Donețk, în februarie. Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Dmytro, a declarat că Rusia a lansat 700 de bombe ghidate într-o perioadă de șase zile, după 18 martie, la scurt timp după ce o rachetă rusească Iskander a distrus două baterii Patriot.
Aceste tactici au forțat Kievul să ia decizii dificile cu privire la locul în care să își desfășoare resursele sale limitate.
“Am văzut că, pe măsură ce lipsurile s-au înrăutățit, Ucraina a trebuit să aloce o mare parte din resursele sale de apărare antiaeriană pentru a proteja marile centre de populație din spatele” liniei frontului, a declarat Riley Bailey, analist la ISW, pentru The Moscow Times.
“Asta înseamnă că o mare parte din linia frontului este insuficient deservită sau nu are deloc apărare antiaeriană. Acest lucru permite aviației tactice rusești să efectueze atacuri cu bombe ghidate, care nu sunt precise, dar care în masă provoacă distrugeri pe scară largă în liniile ucrainene”, a explicat el.
În primul răspuns al Rusiei după adoptarea proiectului de lege privind ajutorul de 61 de miliarde de dolari de către Camera Reprezentanților, ministrul apărării, Serghei Șoigu, a promis că va intensifica atacurile asupra centrelor logistice și a depozitelor de arme occidentale din Ucraina. Riley a precizat că timpul necesar pentru refacerea apărării antiaeriene a Ucrainei ar putea oferi Rusiei o fereastră pentru a-și intensifica atacurile.
Încă nu este clar dacă SUA vor livra Ucrainei încă o baterie de apărare antiaeriană Patriot, după ce până acum au trimis doar una. Germania, care a livrat deja Ucrainei două din cele 12 sisteme Patriot ale sale, s-a angajat să trimită încă o unitate, iar premierul olandez Mark Rutte s-a oferit să cumpere baterii Patriot de la țările care ezită să se despartă de ele.
Aceste sisteme sunt cruciale pentru Ucraina, deoarece pot trage muniție capabilă să intercepteze rachetele hipersonice ale Rusiei, care s-au strecurat prin plasa de apărare antiaeriană a Ucrainei cu rate de succes deosebit de mari.
Șeful diplomației ucrainene, Dmitro Kubela, a declarat că negocierile care se defășoară în prezent pentru alte patru unități sunt complicate de țările care doresc “compensații” pentru donația lor.
“Cred că armata americană are probabil una de rezervă”, a spus el.
Dar aceste sisteme vor fi insuficiente pentru a construi o umbrelă defensivă deasupra întregii Ucraine, cea mai mare țară aflată în întregime în Europa. Analiștii spun că Ucraina va fi mai capabilă să își protejeze orașele și soldații dacă va putea lovi ținte din Rusia și din teritoriile ocupate.
Washingtonul și-a exprimat de mult timp reticența de a trimite Ucrainei armament capabil să lovească ținte de pe teritoriul rusesc, de teamă de a nu escalada războiul.
Însă, în săptămâna de dinaintea adoptării proiectului de lege privind pachetul de ajutor, SUA au trimis în secret Ucrainei rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, care pot zbura până la 300 de kilometri, iar Kievul le-a folosit pentru a lovi trupele din orașul ucrainean ocupat Berdiansk, situat pe coasta Mării Azov.
Ucraina a folosit și anterior armament cu rază lungă de acțiune, precum rachetele Storm Shadow livrate de Marea Britanie, pentru a împinge Flota rusă din Marea Neagră în afara apelor ucrainene și pentru a distruge submarinele care lansau rachete spre țară. Premierul britanic Rishi Sunak a declarat marți că țara sa va furniza mai multe astfel de rachete Ucrainei.
Ce impact vor avea avioanele F-16
Această teamă de escaladare a războiului a făcut ca Washingtonul să aștepte până în august 2023 ca să le permită aliaților Kievului să îi doneze avioane de luptă americane F-16, care să ofere acoperire forțelor terestre ucrainene și să consolideze apărarea antiaeriană a țării.
În prezent, piloții ucraineni și echipajul de la sol sunt pregătiți în România cum să piloteze și să întrețină aceste avioane americane de luptă. Oficialii spun că aproximativ 12 piloți ar putea fi gata să piloteze F-16 în luptă până în luna iulie. Dar doar șase din cele 45 de avioane promise ar putea fi livrate până atunci, adică mai puțin de o escadrilă completă.
În timp ce președintele Zelenski a salutat angajamentul Danemarcei și al Olandei de a fi primele țări care vor dona F-16 Ucrainei, descriindu-l drept un “acord revoluționar”, alte voci au fost mai precaute. Oficialii americani au declarat în privat că avioanele F-16 nu ar fi un factor major care să schimbe situația pe front din cauza faptului că Rusia are o apărare antieriană puternică și dispune de sisteme de război electronic care ar putea interfera cu radarul avioanelor.
“Dacă avioanele F-16 ale Ucrainei pot supraviețui apărării antiaeriene a Rusiei și vor desfășura activități reușite de recunoaștere, ar putea forța avioanele rusești care lansează bombe ghidate spre Harkov, dar și pe soldații ucraineni, să se îndepărteze mai mult de linia frontului, unde raza de acțiune efectivă a acestor arme va fi redusă”, a declarat, pentru publicația rusă, mareșalul în rezervă Edward Stringer, care a ocupat funcția de director general al Comandamentului Forțelor Interarme de Dezvoltare, Comandamentul Strategic al Marii Britanii.
Stringer a mai spus că, deși livrarea avioanelor F-16 a fost o decizie corectă, acestea ar putea fi mai puțin eficiente deasupra Ucrainei decât în alte misiuni NATO, unde sunt desfășurate ca parte a unui pachet cu alte avioane NATO care să le sprijine.
Chiar dacă aceste obstacole pot fi depășite, Ucraina ar fi în continuare dependentă de SUA și Europa, care produc și furnizează rachete aer-aer costisitoare.
Situația din Harkov
Harkovul se află la doar 30 de kilometri de granița Ucrainei cu Rusia, ceea ce expune orașul în mod special la atacurile cu rachete și drone. Sirenele de raid aerian au devenit o parte inevitabilă a vieții pentru cei 1,3 milioane de locuitori ai orașului – aproximativ jumătate din populația de dinainte de război -, care au deschis școli și chiar un teatru de balet în subteran.
Locuitorii au electricitate doar câteva ore pe zi, după ce Rusia a distrus cele trei termocentrale care alimentează orașul. Rusia a început să își programeze atacurile astfel încât ele să coincidă cu aceste întreruperi de energie electrică, ceea ce îi obligă pe locuitori să aștepte cu teamă reluarea semnalului de telefonie mobilă pentru a putea lua legătura cu cei dragi.
Oficialii ucraineni și-au exprimat îngrijorarea că Rusia își intensifică bombardamentele asupra Harkovului, dar și propaganda, pentru a face orașul de nelocuit. Oficialii ruși și-au semnalat intenția de a crea o zonă tampon de-a lungul graniței de nord a Ucrainei.
Ada Wordsworth, șefa ONG-ului KHARPP, care sprijină satele din regiunea Harkov, spune că oamenii au simțit o mare ușurare la aflarea veștii că sprijinul suplimentar din partea SUA este pe drum.
“Dar această ușurare vine însoțită de destul de multe resentimente din cauza amârii îndelungate și a numărului de vieți – civile și militare – care au fost pierdute”, a spus ea.
“Există, de asemenea, o speranță limitată în ceea ce privește impactul pe care această finanțare îl va avea în ceea ce privește protejarea cerului deasupra unor orașe precum Harkov, care sunt atât de aproape de granița cu Rusia, cu excepția cazului în care Ucrainei i se permite să folosească aceste arme pentru a lovi teritoriul rusesc”, a mai spus ea, în condițiile în care Washingtonul a anunțat nu susține atacarea țintelor din Rusia.
“Europa a ratat momentul geostrategic acum doi ani”
Faptul că aliații Kievului pot continua să furnizeze arme Ucrainei depinde în mare măsură de capacitatea lor de a fabrica echipamente scumpe.
În ciuda sancțiunilor internaționale, Rusia a reușit să obțină milioane de muniții din Coreea de Nord și Iran, să-și consolideze producția internă și să recondiționeze echipamentele mai vechi. Deși Ucraina a tras mai multă artilerie decât Rusia în vara anului 2023, întârzierile în acordarea ajutorului și producția relativ puternică a Rusiei permit forțelor Moscovei să tragă șase obuze pentru fiecare obuz pe care îl poate trage Ucraina.
“Cred că Europa a ratat momentul geostrategic acum doi ani”, a declarat Stringer pentru The Moscow Times.
“Dacă liderii noștri ar fi avut profunzimea și seriozitatea de gândire corespunzătoare, s-ar fi uitat la baza noastră industrială de apărare și ar fi accelerat propria noastră producție. Cred că faptul că au recunoscut că există o problemă, dar nu au făcut nimic pentru a o rezolva, agravează situația”, a mai afirmat el.
Foto: Profimedia Images
Urmărește pe Libertatea LIVETEXT cu cele mai noi informații despre războiul dintre Ucraina și Rusia
