INTERVIU. Un neamț a cumpărat un sat abandonat din Portugalia și a început să cultive pământul ca acum 200 de ani. A venit să le explice și românilor cum să facă profit din asta

De șase ani s-a mutat într-un sat din Portugalia, pe care l-a cumpărat împreună cu câțiva prieteni și a început să practice agricultura stră-stră-străbunicilor. Prezent la evenimentul Climate Change, organizat luna aceasta la București, activistul german Philippe Birker a explicat pentru Libertatea cum cultivarea hranei fără plug și sapă poate să salveze mediul și chiar să devină o ocupație profitabilă. 

„Ce facem este să spunem povești pe rețelele noastre sociale, pe site-ul nostru pentru a explica de ce să fii agricultor e sexy. Mai ales fermierii care practică agricultura regenerativă sunt eroii timpurilor noastre”, a punctat fondatorul organizației nonprofit Climate Farmers. 

În România, doar 5% din terenurile agricole sunt cultivate ecologic, în timp ce ținta europeană este de 25%. 

Când el și câțiva prieteni au cumpărat un sat abandonat din Portugalia în 2017, germanul Philippe Birker era deja hotărât să se reconecteze cu ruralul și să încerce să-i reatragă pe tineri la țară. Până la cei 30 de ani pe care îi avea la momentul acela, făcuse „tot ce face un tânăr după ce pleacă de lângă părinți”, a locuit câțiva ani în Amsterdam și apoi în Berlin, a studiat acolo și a lucrat pentru mai multe mici afaceri locale.

Cu un întreg sat pe mână ce avea nevoie să fie reconstruit, a început să se documenteze despre agricultură. Așa a dat de niște cărți mai vechi despre practicile fermelor de acum două secole. Și-a dat seama că soluția a fost mereu acolo, dar nu a văzut-o.

„Dacă muncești cot la cot cu natura și faci agricultură regenerativă, s-ar putea, da, să ai recolte mai mici. Dar vei avea hrană mai nutritivă, mai bună, vei ajuta biodiversitatea, vei crește capacitatea solului de a capta apa și carbonul”, spune Philippe Birker, la șase ani de când a plecat pe drumul agriculturii regenerative, într-o discuție cu Libertatea, de la București. Acesta a vorbit despre proiectul său prietenos cu mediul, alături de alți oameni din domeniu, la summitul Climate Change, organizat de Social Innovation Solutions și BRD la Opera Națională Română.

Ce este agricultura regenerativă

Birker a fondat, împreună cu prietenul său, Ivo Degn, Climate Farmers, o organizație ce reunește câteva sute de fermieri din toată Europa care practică agricultura regenerativă. Este modul în care oamenii obișnuiau să facă agricultura, fără plug sau alte utilaje. Se bazează pe semănatul direct și nu pe răsturnarea brazdelor, ca în agricultura convențională.

<strong>Asta permite solului să rețină carbonul pe care îl captează natural din aer și îi îmbunătățește performanța prin creșterea activității microbiene din el și îi mărește capacitatea de a stoca apa. Îl face mai bun și mai nutritiv pentru plante și, deci, face plantele mai nutritive, explică activistul german. </strong>

Prin arat și răscolirea pământului, carbonul este eliberat în atmosferă, ceea ce nu doar că afectează culturile, care nu mai primesc aceiași nutrienți, dar contribuie totodată la schimbările climatice. Agricultura este responsabilă pentru un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, principalul motor al încălzirii globale.

Uniunea Europeană a stabilit niște obiective obligatorii pentru statele membre, pentru reducerea lor. Acestea ar trebui să scadă la jumătate până în 2030 și să ajungă la emisii nete zero până în 2050.

David și Goliat

În satul din munții Serra da Estrella, Portugalia, Philippe Birker a reușit până acum să reconstruiască trei case, a băgat apă curentă și internet și își așteaptă noii vecini. Spune că se simte ca David în luptă cu Goliat în demersul lui cu Climate Farmers de a schimba modul în care lumea face agricultura. Dar crede că ăsta e cel mai bun și corect lucru pe care-l poate face.

Serra da Estrella, Portugalia / Shutterstock

Într-un interviu pentru Libertatea, Philippe Birker explică ce este agricultura regenerativă, cum poți, ca fermier, să faci și culturi sănătoase, dar și bani, și cum o pot lua fermierii români pe acest drum.

În România, suprafața agricolă cultivată ecologic este printre cele mai mici din Europa, de trei ori mai mică decât media europeană, sub 5%.

Agricultura regenerativă poate crește profitul fermierilor cu 60%, arată un studiu din acest an, din Germania. O contribuție vine din eliminarea costurilor cu operarea utilajelor, cu combustibilii, fertilizatorii, precum și din eliminarea posibilelor pierderi din recolte.

Carbonul nu e rău: doar e prea mult în locul nepotrivit

Foto: Robert Marooni, Climate Change Summit 2023

Libertatea: Ce este agricultura regenerativă?Philippe Birker: Să începem cu agricultura convențională, modul în care facem asta acum și de ce este o problemă. Felul în care ne producem acum hrana este dăunător pentru noi și pentru planetă.

Cea mai mare cantitate de carbon este stocată în sol. Știm că una dintre cauzele principale ale schimbării climatice este carbonul, corect? Dar partea interesantă este că, în sine, carbonul nu e ceva rău. Doar că avem prea mult din el în locul greșit.

Fiecare plantă pe care o vezi – nu acum în jurul nostru (râde), dar în general – trece printr-un proces numit fotosinteză. Prin fotosinteză, plantele iau carbonul din atmosferă ca pe o hrană a lor și o trec prin ele către rădăcină și în sol. Acolo, plantele utilizează carbonul ca pe o monedă de schimb cu alte organisme, precum ciupercile, de exemplu, pentru nutrienți, apă, zahăr. Ai acolo un fel de bazar în care plantele fac comerț unele cu altele.

Asta e cea mai bună modalitate de a scoate carbonul din atmosferă.

În agricultura convențională este folosită o practică numită arat sau plugărit. Practic, treci cu plugul și răstorni brazde de pământ. Doar că, făcând asta, distrugi tot comerțul acela al plantelor despre care vorbeam.

Distrugi rădăcinile și eliberezi în atmosferă tot carbonul din sol.

Agricultura este responsabilă pentru 24% din gazele cu efect de seră. Este unul dintre motivele pentru care ne confruntăm acum cu schimbările climatice. În același timp, modul în care facem agricultură poate fi și soluția la schimbările climatice.

Philippe Birker, fondatorul Climate Farmers:

Pentru că dacă am stoca în sol carbonul în loc să-l eliberăm în atmosferă, am putea fi capabili să inversăm schimbările climatice. Și avem această oportunitate prin agricultura regenerativă.

Sistemul capitalist care a acaparat și agricultura

Prin fotosinteză, plantele iau carbonul din atmosferă și îl trec, prin rădăcină, în sol / Profimedia

– Dar dacă e un lucru atât de rău, de ce practicăm agricultura așa cum o facem în prezent?– Sistemul este unul capitalist. Fermierii sunt plătiți pe recoltă, pe cât produc. Astfel că ei urmăresc să crească producția, cantitatea de recoltă. Pentru că fermierii ară și răscolesc pământul, plantele nu primesc în mod natural nutrienții de care au nevoie, astfel că le oferă prin fertilizatori, erbicide și alte chimicale. În loc să lăsăm natura să-și facă treaba, o facem noi, artificial.

Aici apar companii precum Bayer, Syngenta și așa mai departe și vând aceste produse.

Avem o creștere rapidă a culturilor și plantele se fac mai mari decât dacă ar crește natural, dar nu sunt nutritive, pentru că nu și-au tras nutrienții din sol sănătos.

Dar fermierul este plătit, cum spuneam, pe cât produce, așa că alege calea mai ușoară, de a folosi plugul și pesticide. Deci ce ar trebui să facem este să schimbăm plata pe cantitate cu plata pe alte servicii ecosistemice pe care nu le apreciem suficient.

Dacă muncești cot la cot cu natura și faci agricultură regenerativă, s-ar putea, da, să ai recolte mai mici. Dar vei avea hrană mai nutritivă, mai bună, vei ajuta biodiversitatea, vei crește capacitatea solului de a capta apa și carbonul.

Philippe Birker, fondatorul Climate Farmers:
Prin arat și răscolirea pământului, carbonul este eliberat înapoi în atmosferă. / Shutterstock

Dar fermierii nu sunt plătiți pentru lucrurile astea și aici e problema din sistem.

„Facem agricultură în felul în care o făceau stră-stră-străbunicii”

– Deci prin agricultura regenerativă, pentru ca în sol să fie stocat carbonul atras prin fotosinteză, fermierii nu folosesc nicio mașinărie, nicio tehnologie?– Nu deranjezi solul. Nu ari. Nu folosești fertilizatori chimici. Susții acest bazar, cum îl numesc eu, din sol. Lucrezi împreună cu natura.

Noi nu facem, de fapt, nimic nou. Facem agricultură în felul în care o făceau stră-stră-străbunicii noștri. Practic, ne-am dezvățat de obiceiurile pe care le-am căpătat după Revoluția Industrială.

E un documentar remarcabil pe Netflix care explică foarte bine ce înseamnă agricultura regenerativă, se numește „Kiss the Ground”.

„Cea mai mare problemă din Europa este că nu mai e sexy să fii fermier”

Agricultură regenerativă într-o fermă a comunității din Cracovia, Polonia. Foto: Profimedia

– Tinerii europeni și-au pierdut interesul pentru agricultură și fermierii cu experiență nu sunt atât de dornici să-și schimbe obiceiurile. Cum pot fi convinși să treacă la agricultura regenerativă?– Asta încercăm să facem noi la Climate Farmers. Așa este. Mereu spun că problema cea mai mare pe care o avem acum în Europa este că nu mai e sexy să fii fermier. Tinerii nu sunt atrași de asta și e o problemă, pentru că agricultorii sunt piatra de temelie a societății noastre. Fără ei nu avem hrană.

Oamenii vor să fie life coach, DJ, jurnalist sau organizator de conferințe. Dar nimeni nu vrea să fie fermier. Putem supraviețui fără un life coach, dar nu cu mai puțini fermieri. Motivul pentru care avem puțini fermieri este cel pe care l-ai spus tu.

Media de vârstă a fermierilor din Uniunea Europeană este de 58 de ani. Și cu cinci ani înainte de pensionare, nu o să-ți schimbi modul în care faci lucrurile.

Philippe Birker, fondatorul Climate Farmers:

Ce facem la Climate Farmers este să spunem povești pe rețelele noastre sociale, pe site-ul nostru, cu ajutorul partenerilor, pentru a explica de ce să fii agricultor e sexy. Mai ales fermierii care practică agricultura regenerativă sunt eroii timpurilor noastre.

Creditele de carbon, o sursă de venit pentru fermieri

– Ne poți spune mai multe despre Climate Farmers?– Noi îi sprijinim pe fermierii din Europa în tranziția lor către agricultura regenerativă.

În 2017, am cumpărat un teren de câteva hectare în Portugalia. Am început să mă documentez despre agricultură și așa am găsit, prin niște cărți mai vechi, informații despre agricultura regenerativă și stocarea carbonului în sol.

M-a surprins că noi avem deja soluția, dar nu o folosim.

Am plecat apoi într-o călătorie de un an în căutarea unor fermieri care practică acest tip de agricultură. Am găsit atunci 60 în tot vestul Europei. 60 din 10 milioane. Practic, nimic.

Am stat de vorbă cu ei despre ce ar trebui să facem. Toți se simțeau singuri. Nu se cunoșteau întrei ei. Așa că i-am adus împreună, am organizat evenimente online și fizice și am creat o comunitate de învățare prin care fermierii se pot ajuta între ei.

Pentru ca fermierii să poată face tranziția asta, trebuie să discutăm și despre partea financiară. Așa că măsurăm serviciile ecosistemice, precum cantitatea de carbon stocată în sol, creșterea biodiversității, prin tehnologie satelitară, prin satelitul Sentinel-2, și generăm credite de carbon.

Îi plătim pe fermieri pentru carbonul pe care ei reușesc să-l stocheze în sol. Este o formă de plată suplimentară, care vine ca un sprijin pentru fermieri de a face această tranziție.

Un credit sau certificat de carbon reprezintă reducerea sau eliminarea unei tone de dioxid de carbon și compensează, practic, emisiile de gaze cu efect de seră emanate în altă parte. Aceste credite sunt transferabile și sunt bazate pe un întreg sistem creat de UE cu scopul de a reduce gazele cu efect de seră.
Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii funcționează așa: operatorii au nevoie de un credit pentru fiecare tonă de dioxid de carbon pe care o emit în activitatea lor. Lipsa certificatelor care acoperă emisiile atrage amenzi. Unele sunt oferite gratuit de UE, dar pentru a-și acoperi toată cantitatea de gaze emisă, companiile trebuie să cumpere certificatele fie prin licitații, fie direct de la alți operatori – cum ar fi fermierii, care le câștigă prin reducerea emisiilor.
Sistemul funcționează, practic, pe principiul „poluatorul plătește” și îi încurajează pe operatorii care poluează să-și reducă emisiile de gaze cu efect de seră.
Prețul unui certificat verde fluctuează, anul acesta ajungând la 84 de euro, în creștere după ce UE a înăsprit regulile privind emisiile de CO2 și a redus numărul certificatelor emise.

– În afară de bani, evident, de ce au nevoie fermierii să treacă la agricultura generativă?– Au nevoie de informații. Au nevoie de cineva care să-i ajute pe parcurs și să le spună cum va funcționa agricultura regenerativă în contextul lor, cu solul lor și plantele pe care le cultivă. Și desigur, da, de finanțare.

Procese care îi încurcă pe fermieri

– Cum ai spus și tu, totul ajunge în final la bani și, până la urmă, fermierii au nevoie și de profit. Deci în câți ani va deveni agricultura regenerativă suficient de profitabilă?– Pregătim un proiect prin care să influențăm sau să modificăm Politica Agricolă Comună în 2027 (construită în jurul a 10 obiective, PAC stabilește obligații și stimulente pentru fermieri; a intrat în vigoare în ianuarie 2023 și este valabilă până în 2027, când va fi adoptată o altă PAC, n.r.).

Între 60% și 80% din venitul fermierilor din UE vine de la PAC, e valabil și pentru România. PAC finanțează în acest moment în funcție de mărimea fermei, iar un agricultor primește 160 de euro pe hectar.

Ce vrem noi este ca subvențiile să fie date pe baza serviciilor pe care le oferi. Deci dacă ești fermier și faci agricultură regenerativă și stochezi carbonul în sol, ar trebui să primești mai mulți bani decât un alt fermier care folosește plugul și pesticidele și eliberează carbonul în atmosferă.

Deci urmărim să convingem PAC să susțină agricultura regenerativă.

– În România, țară bazată pe agricultură, doar 5% din terenul agricol este cultivat organic, în timp ce Comisia Europeană a setat un target de cel puțin 25%. Având cifrele astea în față, cum vezi viitorul României din punctul de vedere al agriculturii regenerative?– Unul dintre motivele pentru care agricultura organică, regenerativă nu ia amploare este pentru că fermierii detestă procesul de verificare. Care se bazează pe o listă de condiții foarte stricte.

Deci cel care verifică se duce la fermă cu o listă și bifează fiecare căsuță pe măsură ce parcurge lista, dar fără să se uite dacă acele condiții, puse în context, au sens sau nu.

În agricultura regenerativă, practic replicăm natura, corect? Deci ne dorim ca animalele să trăiască acolo ca și când ar fi în natură.

Să luăm, de exemplu, găinile. Ai un fel de grajd mobil, ca un container, pentru găini, pe care-l poți plimba de colo-colo. Găinile stau în el pe timpul nopții, iar dimineața le scoți la iarbă. Și plimbi containerul acela mobil în fiecare zi, astfel încât păsările pot să fie de fiecare dată în alt loc și să aibă în fiecare zi iarbă proaspătă din care să mănânce. În plus, ajută și la regenerarea solului.

Dar fermierii, chiar dacă regenerează solul, chiar dacă au găini fericite, nu obțin eticheta de fermă organică, pentru că eticheta doar vrea să știe cât spațiu ai pentru câte găini. „Nu, nu e suficient, nu merge”. Dar nu are niciun sens, iar ăsta este doar un exemplu în care fermierii sunt, de fapt, pedepsiți pentru că fac ceva corect.

Vrem, așadar, să impunem un proces de verificare pentru eticheta de fermă organică ce depinde de contextul fermei, în care nu le spunem agricultorilor ce trebuie să facă, ci măsurăm rezultatul: lucrezi să ai un sol sănătos? Stochezi carbonul în sol? Crești biodiversitatea? Da? Super, hai să măsurăm și să te plătim pentru asta. Cum ajungi la rezultatele astea este alegerea ta.